« Cuba a Europei »

Iuliana Gorea Costin,
Ambasador,
Presedinte Asociatia Europeana de Strategii Politice Chisinau

Desi ne aflam la inceputul sec.XXI, teritoriul romanesc de dincolo de Prut ramine in prizonieratul proiectelor imperiale, o zona de sacrificiu pentru interesele marilor puteri inca de la 1812.
Decapitarea periodica de intelectualitate, drept urmare a deportarilor in Siberia si a eliminarii ei prin violenta din viata
activa, cit si politica de deznationalizare si indocrinare cu ideologia sovietica, ingradirea accesului la studierea limbii si istoriei romane, avea si are drept scop aruncarea pentru totdeauna a romanilor basarabeni in scena teatrului absurdului, in cautarea identitatii nationale.
Asa sau altfel, constituindu-se drept un scut viu, populatia de acolo, constienta ca Romania se confrunta in plan international cu
«povara grelelor si marilor decizii », a rezistat in speranta unei sanse istorice. Din pacate, in perioada anilor 1990 - primavara renasterii nationale, 1991 - a puciului de la Moscova, cind pentru prima data in Parlamentul de la Chisinau au venit fortele proromanesti si prooccidentale, s-a ratat sansa dezlegarii acestui nod istoric: Romania, alegind sa-si consolideze pozitia pe plan international, iar RM, dupa adoptarea la 27 august 1991 a Declaratiei de Independenta, sa purceada la construirea statalitatii proprii.
Lipsita, insa, de experienta statala, de securitate economica si, in special energetica, confruntindu-se cu un razboi in regiunea de est transnistreana, provocat de fortele nostalgice imperiului sovietic ce aveau drept scop constituirea unei republici separatiste fantome si mentinerea controlului cu sprijinul fortelor armatei a 14 rusesti in zona, R. Moldova s-a mentinut cu greu pe linia de plutire. In acest sens un rol important l-a jucat aderarea ei la astfel de organizatii internationale ca ONU,CE, OSCE s.a. care au permis internationalizarea conflictului transnistrean, includerea pe ordinea de zi a CM al CE din mai 2000 a problematicii regiunii de est transnistrene, sensibilizarea opiniei publice internationale asupra cazului «grupului Ilascu », respingerea «planului Primacov» de fedaralizare a RM, somarea Federatiei Ruse in cadrul Sammetului de la Istanbul de a-si retrage armata a 14 din regiunea de est transnistreana a RM si, in ultima instanta, includerea RM, alaturi de Romania, in Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, ceea ce presupunea aderarea concomitenta a celor doua state romanesti la UE.
Lucrurile, insa, au luat o alta intorsatura, deoarece pe fundalul crizei financiare ruse din 1998, care a afectat catastrofal economia RM (spatiul ex-sovietic era unica piata de desfacere atit la nivel de stat cit si pentru oamenii de afaceri), cu un mesaj
populist (salam si piine ieftina), sustinut de fortele revansrade si Partidul Comunist din Federatia Rusa, alegerile parlamentare- 2001 din RM le-a cistigat Partidul Comnistilor, condus de Vladimir Voronin, general sovietic in rezerva.
Acesta isi propunea printre altele transformarea RM intr-o « Cuba a Europei », aderarea la uniunea Rusia–Belarus, rezolvarea diferedumului transnistrean fara sprijinul comunitatii internationale, bararea « drumului
tancurilor NATO ca sa nu ajunga la Breansk» s.a. Primul sau mandat s-a caracterizat si prin atacuri dure la adresa Romaniei (incluzind discursul Ministrului Justitei Ion Morei la sedinta CEDO in cazul Mitropoliei Basarabiei, care reitera tezele din scrisoarea anterioara a lui Vladimir Voronin catre Presedintele CEDO in care cerea neexaminarea cazului Mitropoliei Basarabiei sub motiv ca ar submina statalitatea RM), prin sfidarea brutala a drepturilor omului, a suprematiei legii, democratiei pluraliste, instaurarea unui regim totalitar si politienesc in RM. Acestea din urma i-au impus Secretarului General al CE sa numeasca un reprezentant permanent al sau la Chisinau, iar APCE sa continuie monitorizarea RM pina in prezent.
In scopul cistigarii alegerilor parlamentare din 2004 PCRM
si-a reorientat politica mimind un interes subit pentru imbunatatirea relatiilor cu Romania si declarind drept obiectiv principal integrarea europeana. In esenta insa politica Partidului de guvernamint de la Chisinau ramine aceeasi : oponentii politici sunt defaimati, persecutati, arestati, supusi filarilor permanente, li se fabrica dosare la comanda politica; libertatea de expresie este strangulata; reprezentantii mass-media sunt redusi la tacere prin diferite mijloace: cenzura, concidieri masive (ultimul caz al angajatilor posturilor municipale Antena C si Euro TV, care au fost partajate de coalitia de guvernamint PC-PPCD, a cotidianului independent «Timpul» atacati de reprezentantii clerului supus Moscovei,), oamenii de afaceri sunt supusi rachetului la nivel de stat, populatia este zombata doar cu stiri din care afla cit de geniala este guvernarea comunista, pensiile constituie in jur de 25-30$, salariul la sate -50$, la oras-70-80$, in timp
ce inflatia e in crestere continua, majoritatea cetatenilor apti de munca au luat drumurile Europei, exercitaind cele mai umile munci pentru a-si intretine familiile.
Atacurile guvernarii comuniste la adresa Romaniei sunt bine concentrate si intervin in momente decisive : in ajunul extinderii NATO, aderarii la UE, iar recent urmare a deschiderii consulatului rus la Tiraspol si vizitei adjunctului Consiliului de Securitate rus, Iurii Zubacov la Chisinau.
Departe de intelegerea ca Europa, spre care declara ca tinde, inseamna o scara de valori a Natiunilor Unite fara hotare, a dublelor si multiplelor cetatenii, a televiziunii transfrontaliere, a monedei unice, a circulatiei libere a capitalului si fortei de munca, guvernarea comunista din Republica Moldova conditioneaza relatiile cu Romania de semnarea tratatului de baza si de delimitare a frontierelor cu Romania (nici la 1812, nici la 1940 Imperiul Sovietic nu avea un document care i-ar fi justificat dreptul asupra teritoriului romanesc de dincolo de Prut), isi manifesta indignarea in legatura cu avalansa de cereri ale basarabenilor, care, odata cu adoptarea si in Republica Moldova a legii cu privire la cetatenia dubla, cer restabilirea unui act de justitie- redobindirea cetateniei romane, de care au fost lipsiti fara voia lor.
E de subliniat
faptul ca votul in favoarea comunistilor din RM nu este un vot ideologic, ci unul conditionat de disperare, de limita saraciei la care este adusa populatia, de mentinerea unui regim de teroare si de lipsa conditiilor pentru concurenta politica. (Recent Ambasadorul Louis O, Neill, seful misiunii OSCE din RM si-a manifestat ingrijorarea in legatura cu situatia creata in ajunul alegerilor locale ce urmeaza sa aiba loc in iunie curent si cere asigurarea conditiilor egale partidelor politice ; Alfred Stepan caracterizeaza regimul de la Chisinau drept « regim sultanesc » ; Ministerul Justitiei refuza sa inregistreze Miscarea Initiativa Europeana-presedintele grupului de initiativa profesor Anatol Petrenco, chiar si dupa ce instanta de judecata i-a dat cistig de cauza ; Liderii politici Eduard Musuc si Eugen Roscovan sunt retinuti de politie, altor lideri de pratid li se fabrica dosare penale…)
Iata de ce romanii basarabeni nu-si pot permite luxul de a-i imparti pe romanii din tara in partide, pentru ei exista un singur partid –cel al romanilor si indiferent de partidele care se perinda la guvernarea in Tara, ei sunt in drept sa creada ca dupa decenii de suferinta, acum, cind Romania membra a NATO si UE nu mai este singura, problemtica RM va fi una prioritara pe agenda ei politica.
In contextul, cind atit pe plan intern cit si extern guvernarea comunista recurge la un adevarat razboi mediatic cu mijloace inegale, iar opinia publica se creaza in functie de informatiile la care are acces, partidele politice de la Chisinau au nevoie ca vocea lor sa fie multiplicata de partidele similare romanesti si europene, reprezentantii mass-media au nevoie de solidaritatea colegiilor de breasla, RM are nevoie de asistenta si monitorizare internationala pentru a fi readusa in sfera valorilor europene.
In scopul gasirii cheii pentru solutionarea situatiei create la hotarele UE, se impun organizarea sedintelor comune ale partidelor, ale guvernelor si parlamentelor de la Chisinau si Bucuresti, initierea dialogurilor diplomatice cu fortele democratice din Federatia Rusa si Ucraina, cu SUA si tarile membre ale UE.