joi, 26 martie 2009
Senatorii au adoptat ordonanţa de modificare a legii ANI
Senatul a adoptat, cu 79 de voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”, ordonanţa de modificare a legii ANI, prin care se stabileşte că agenţia trebuie să verifice dacă diferenţele de avere ale demnitarilor sunt sau nu justificate, în vederea eventualei sesizări a instanţei. Senatul este Cameră decizională în acest caz. Prezent la dezbateri, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a declarat că votul senatorilor este „un semnal extrem de puternic” pe care România îl trimite Comisiei Europene, astfel încât, în raportul din iunie, să fie înregistrate progrese în domeniul justiţiei.
Viktor Iuşcenko participă la summitul NATO de la Bucureşti
Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, va participa la summitul NATO de la Bucureşti, care se va desfăşura în perioada 2-4 aprilie, a anunţat Oleksandr Cealii, adjunctul şefului cancelariei prezidenţiale, citat de pagina online a agenţiei Forum.
"Summitul NATO va reprezenta momentul adevărului în relaţia dintre Ucraina şi NATO", afirmă Cealii, subliniind că nu există motive pentru refuzul de semnare a Planului de Acţiune pentru aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.
"Summitul NATO va reprezenta momentul adevărului în relaţia dintre Ucraina şi NATO", afirmă Cealii, subliniind că nu există motive pentru refuzul de semnare a Planului de Acţiune pentru aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.
Erste Bank: Petrom si-ar putea spori profitul cu 41% in 2008
Profitul net al Petrom ar putea avansa in acest an cu 41,3% fata de 2007, pana la 2,51 mld. lei (670 mil.euro), estimeaza un raport Erste Bank.
Cresterea ar putea interveni in ciuda unei potentiale scaderi a veniturilor cu peste 10%, la 11,67 miliarde lei (3,11 mld.euro), ca urmare a reducerii costurilor de productie, se arata in raport.
Profitul net al Petrom a scazut cu 22% anul trecut, la 1,78 miliarde lei (492,53 milioane euro), pe fondul comprimarii afacerilor cu 6%. In 2007, Petrom a raportat venituri de 12,98 miliarde lei (3,6 miliarde euro), in scadere cu 7% fata de anul precedent si o cifra de afaceri de 12,28 miliarde lei.
Pentru 2009 si 2010, analistii de la Erste Bank anticipeaza ca profitul net al companiei petroliere va creste la 3 miliarde lei, respectiv 3,64 miliarde lei, in conditiile in care veniturile vor continua sa se diminueaze in 2009, la 11,34 miliarde, pentru ca apoi sa reinceapa sa creasca la 12,31 miliarde lei in 2010.
"Pentru 2008, compania intentioneaza sa se concentreze pe segmentul de exploatare si productie, pentru care principalul obiectiv va fi integrarea Petromservice, care ar trebui sa se observe intr-un mai bun control al costurilor in general si in reducerea costurilor pe partea de productie", se arata in studiul Erste Bank referitor la evolutia sectorului petrolier si al gazelor din regiunea central si est-europeana.
Petrom a semnat pe 18 septembrie un contract pentru achizitionarea activitatii de servicii petroliere a Petromservice, aferente activitatilor de explorare si productie ale Petrom, pentru un pret de 328,5 milioane de euro.
"In acest an, compania va lansa un nou proiect cheie - construirea unei centrale electrice proprii la Ploiesti, care va deservi principala rafinarie a Petrom, Petrobrazi", mentioneaza raportul Erste.
Cresterea ar putea interveni in ciuda unei potentiale scaderi a veniturilor cu peste 10%, la 11,67 miliarde lei (3,11 mld.euro), ca urmare a reducerii costurilor de productie, se arata in raport.
Profitul net al Petrom a scazut cu 22% anul trecut, la 1,78 miliarde lei (492,53 milioane euro), pe fondul comprimarii afacerilor cu 6%. In 2007, Petrom a raportat venituri de 12,98 miliarde lei (3,6 miliarde euro), in scadere cu 7% fata de anul precedent si o cifra de afaceri de 12,28 miliarde lei.
Pentru 2009 si 2010, analistii de la Erste Bank anticipeaza ca profitul net al companiei petroliere va creste la 3 miliarde lei, respectiv 3,64 miliarde lei, in conditiile in care veniturile vor continua sa se diminueaze in 2009, la 11,34 miliarde, pentru ca apoi sa reinceapa sa creasca la 12,31 miliarde lei in 2010.
"Pentru 2008, compania intentioneaza sa se concentreze pe segmentul de exploatare si productie, pentru care principalul obiectiv va fi integrarea Petromservice, care ar trebui sa se observe intr-un mai bun control al costurilor in general si in reducerea costurilor pe partea de productie", se arata in studiul Erste Bank referitor la evolutia sectorului petrolier si al gazelor din regiunea central si est-europeana.
Petrom a semnat pe 18 septembrie un contract pentru achizitionarea activitatii de servicii petroliere a Petromservice, aferente activitatilor de explorare si productie ale Petrom, pentru un pret de 328,5 milioane de euro.
"In acest an, compania va lansa un nou proiect cheie - construirea unei centrale electrice proprii la Ploiesti, care va deservi principala rafinarie a Petrom, Petrobrazi", mentioneaza raportul Erste.
Bani din piatră seacă
Resursele minerale din ţara noastră au peste 2.100 de pretendenţi şi o singură vedetă: materialele de construcţii.
Chiar dacă „munţii noştri aur poartă“, nimeni nu-l mai exploatează în anul de graţie 2008. Atenţia s-a mutat către resursele indispensabile sectorului cu cea mai mare creştere din ultimii ani: construcţ iile. Astfel, 2.176 de companii se luptă pentru obţinerea licenţelor de exploatare a rezervelor minerale din România.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), zăcămintele cele mai exploatate sunt cele de calcar industrial şi de construcţii (10,7 milioane tone pe an), nisip şi pietriş (4,8 milioane metri cubi pe an). Lista celor mai râvnite resurse minerale continuă cu andezitul industrial şi de construcţii (1,2 milioane tone anual), în timp ce resurse cu tradiţie în exploatare, precum aurul, cuprul, plumbul sau fierul, fie nu mai sunt exploatate, fie se extrag doar în perimetre restrânse.
„În România se desfăşoară activităţi miniere pentru metale preţioase în trei perimetre (printre care şi Roşia Montană - n.r.), dar activitatea de exploatare propriu-zisă este sistată“, potrivit ANRM. Exploatările din subteran s-au redus semnificativ în ultimii zece ani. Între 1998 şi 2008, au fost închise 326 de obiective de exploatare în subteran, rămânând active doar 33.
Bani puţini din resurse
Statul a încasat anul trecut din taxe şi redevenţe doar 103,43 milioane lei, adică 27,5 milioane euro. Suma este infimă, chiar şi în comparaţie cu redevenţa pentru petrol şi gaze
, care a fost anul trecut de 782 milioane lei. Din cele peste 2.100 de companii care îşi desfăşoară activitatea în cele 2.380 de perimetre de exploatare din România, doar 13 au capital străin, iar 15 - capital mixt.
Afacerile cu apă minerală, materiale de construcţii şi metale sunt derulate de obicei „în familie“, de oamenii de afaceri autohtoni. La aceasta se adaugă faptul că „90% din licenţele de exploatare sunt acordate pentru o perioadă de 20 de ani, cu drept de prelungire de câte cinci ani“, potrivit ANRM.
Afaceri cu statul
Cele mai multe dintre firmele româneşti care lucrează în domeniul exploatării resurselor au o lungă istorie în afacerile derulate cu statul. De exemplu, una dintre firmele care extrag nisip şi pietriş din mai multe perimetre din ţară este PA&CO International, a omului de afaceri Costel Căşuneanu, favorit la contracte publice sub regimul PSD, pe locul patru în 2007 în rândul celor care au beneficiat de contracte cu statul. Potrivit unui clasament întocmit de „Ziarul Financiar“, firma PA&CO a obţinut contracte de 124 milioane lei anul trecut, şi în 2008, principalul contractant fiind Compania Naţională de Drumuri.
Firma este specializată în lucrări de infrastructură rutieră. O altă firmă beneficiară a contractelor cu statul (76 milioane lei) şi care exploatează resurse este Vega ’93, controlată de Corneliu Istrate şi Maricel Păcuraru. Nu în ultimul rând, Hidroconstrucţ ia şi Energoconstrucţia au afaceri pe banii publici în valoare totală de 51 milioane lei şi au perimetre de exploatare a nisipului şi pietrişului în judeţe precum Braşov, Galaţi, Olt sau Gorj.
Nisip şi pietriş pentru proiecte imobiliare
European Drinks, companie condusă de fraţii Micula (care au o avere estimată la 2 miliarde de euro) şi care deţin cel mai mare grup alimentar
de pe piaţa românească (European Drinks, Scandic Distilleries şi European Foods), controlează şi o parte din resurse.
Fraţii Micula exploatează nisip şi pietriş în acord cu investiţiile imobiliare pe care le pregă tesc. Ei au terenuri în principalele oraşe din ţară pe o suprafaţă de 2,5 milioane de metri pătraţi, din care 450.000 mp sunt în Capitală. Nu în ultimul rând, Petromservice, companie cumpărată de Petrom anul trecut, are permis de exploatare a materialelor de construcţii în Argeş şi Bacău.
LICENŢE
Străinii „au cerut pământ şi apă“
> Holcim România, companie elveţiană care deţine la noi trei fabrici de ciment, 16 staţii ecologice de betoane, cinci staţii de agregate şi două de lianţi speciali, exploatează resurse la Cluj, Argeş şi Braşov.
> Lafarge, lider mondial pe piaţa de ciment, este prezentă în România din 1997 şi este proprietara companiei Romcim, care reuneşte fabricile de la Medgidia, Târgu-Jiu şi Hoghiz şi are perimetre de exploatare în Prahova şi Iaşi.
> Strabag, companie austriacă de construcţii, este lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est, dezvoltându-se datorită construcţiilor civile. Compania în care magnatul rus Oleg Deripaska (cel mai bogat om din Rusia) deţine 25%, exploatează resurse din Ilfov.
Chiar dacă „munţii noştri aur poartă“, nimeni nu-l mai exploatează în anul de graţie 2008. Atenţia s-a mutat către resursele indispensabile sectorului cu cea mai mare creştere din ultimii ani: construcţ iile. Astfel, 2.176 de companii se luptă pentru obţinerea licenţelor de exploatare a rezervelor minerale din România.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), zăcămintele cele mai exploatate sunt cele de calcar industrial şi de construcţii (10,7 milioane tone pe an), nisip şi pietriş (4,8 milioane metri cubi pe an). Lista celor mai râvnite resurse minerale continuă cu andezitul industrial şi de construcţii (1,2 milioane tone anual), în timp ce resurse cu tradiţie în exploatare, precum aurul, cuprul, plumbul sau fierul, fie nu mai sunt exploatate, fie se extrag doar în perimetre restrânse.
„În România se desfăşoară activităţi miniere pentru metale preţioase în trei perimetre (printre care şi Roşia Montană - n.r.), dar activitatea de exploatare propriu-zisă este sistată“, potrivit ANRM. Exploatările din subteran s-au redus semnificativ în ultimii zece ani. Între 1998 şi 2008, au fost închise 326 de obiective de exploatare în subteran, rămânând active doar 33.
Bani puţini din resurse
Statul a încasat anul trecut din taxe şi redevenţe doar 103,43 milioane lei, adică 27,5 milioane euro. Suma este infimă, chiar şi în comparaţie cu redevenţa pentru petrol şi gaze
, care a fost anul trecut de 782 milioane lei. Din cele peste 2.100 de companii care îşi desfăşoară activitatea în cele 2.380 de perimetre de exploatare din România, doar 13 au capital străin, iar 15 - capital mixt.
Afacerile cu apă minerală, materiale de construcţii şi metale sunt derulate de obicei „în familie“, de oamenii de afaceri autohtoni. La aceasta se adaugă faptul că „90% din licenţele de exploatare sunt acordate pentru o perioadă de 20 de ani, cu drept de prelungire de câte cinci ani“, potrivit ANRM.
Afaceri cu statul
Cele mai multe dintre firmele româneşti care lucrează în domeniul exploatării resurselor au o lungă istorie în afacerile derulate cu statul. De exemplu, una dintre firmele care extrag nisip şi pietriş din mai multe perimetre din ţară este PA&CO International, a omului de afaceri Costel Căşuneanu, favorit la contracte publice sub regimul PSD, pe locul patru în 2007 în rândul celor care au beneficiat de contracte cu statul. Potrivit unui clasament întocmit de „Ziarul Financiar“, firma PA&CO a obţinut contracte de 124 milioane lei anul trecut, şi în 2008, principalul contractant fiind Compania Naţională de Drumuri.
Firma este specializată în lucrări de infrastructură rutieră. O altă firmă beneficiară a contractelor cu statul (76 milioane lei) şi care exploatează resurse este Vega ’93, controlată de Corneliu Istrate şi Maricel Păcuraru. Nu în ultimul rând, Hidroconstrucţ ia şi Energoconstrucţia au afaceri pe banii publici în valoare totală de 51 milioane lei şi au perimetre de exploatare a nisipului şi pietrişului în judeţe precum Braşov, Galaţi, Olt sau Gorj.
Nisip şi pietriş pentru proiecte imobiliare
European Drinks, companie condusă de fraţii Micula (care au o avere estimată la 2 miliarde de euro) şi care deţin cel mai mare grup alimentar
de pe piaţa românească (European Drinks, Scandic Distilleries şi European Foods), controlează şi o parte din resurse.
Fraţii Micula exploatează nisip şi pietriş în acord cu investiţiile imobiliare pe care le pregă tesc. Ei au terenuri în principalele oraşe din ţară pe o suprafaţă de 2,5 milioane de metri pătraţi, din care 450.000 mp sunt în Capitală. Nu în ultimul rând, Petromservice, companie cumpărată de Petrom anul trecut, are permis de exploatare a materialelor de construcţii în Argeş şi Bacău.
LICENŢE
Străinii „au cerut pământ şi apă“
> Holcim România, companie elveţiană care deţine la noi trei fabrici de ciment, 16 staţii ecologice de betoane, cinci staţii de agregate şi două de lianţi speciali, exploatează resurse la Cluj, Argeş şi Braşov.
> Lafarge, lider mondial pe piaţa de ciment, este prezentă în România din 1997 şi este proprietara companiei Romcim, care reuneşte fabricile de la Medgidia, Târgu-Jiu şi Hoghiz şi are perimetre de exploatare în Prahova şi Iaşi.
> Strabag, companie austriacă de construcţii, este lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est, dezvoltându-se datorită construcţiilor civile. Compania în care magnatul rus Oleg Deripaska (cel mai bogat om din Rusia) deţine 25%, exploatează resurse din Ilfov.
Companiile de telefonie "asmut" recuperatorii pe clienţii rău-platnici
O factură telefonică neachitată la timp te poate arunca în gura „rechinilor” care se ocupă cu recuperarea de creanţe. Vodafone, Orange şi Cosmote au fiecare dintre ele câteva firme de recuperare de creanţe (facturi neplătite, în cazul de faţă), care în anumite cazuri ajung în instanţă pentru a recupera sume de ordinul milioanelor. Orange are 5 companii de recuperare dintre care două sunt EOS KSI şi Coface România, iar Cosmote are 4 astfel de companii.
Vodafone are ceva mai multe, operatorul de telefonie nedorind să prezinte un număr exact. „Vodafone România colaborează cu mai multe companii, care acoperă întregul teritoriu al României. Periodic, lista companiilor cu care colaborăm pentru această activitate poate suferi modificări”, au răspuns oficialii companiei. Două companii cu care aceştia colaborează sau au colaborat sunt aceiaşi EOS KSI şi Mars Collection SRL, din Constanţa.
Vânătorii de creanţe fac ce ştiu mai bine
„Acum vreo 2-3 ani aveam un abonament la Vodafone şi am rămas restant cu o factură de vreo 500.000 de lei timp de vreo două luni. După câteva luni mă trezesc cu o factură de 2 milioane lei de la o firmă numită Mars Collection din Constanţa. În fine, ajung la un consens cu ei şi zic că voi plăti în 2 rate factura. Din anumite motive nu mai plătesc a două rată şi mă trezesc peste alte câteva luni că am fost dat în judecată şi s-a hotărât să plătesc 1,9 milioane, deşi ei ceruseră în instanţă vreo 13 milioane”, ne-a declarat Alin B. din Suceava. Prin aceeaşi poveste a trecut un alt abonat al Vodafone, numai că de această dată factura lui a fost mult mai „grasă”.
„În 2002, îmi făcusem un abonament cu 1 cent pe minut în week-end, apoi l-am transferat pe adresa unei alte persoane crezând că este de ajuns să scap de abonament, care, după câteva luni, nu l-a mai plătit. Aşa m-am trezit prin 2004 cu o factură de 8 milioane de lei, care venea de la o firmă numită KSI, ca la încă 6 luni -1 an să ajungă acea factură la vreo 30 de milioane. După asta au început telefoanele de ameninţare cu judecata, luatul pielii de pe mine şi le-am spus că nu au ce să-mi ia, că instanţa va decide că sunt insolvabil. Dar timp de câteva luni m-au tot stresat cu scrisori şi telefoane să le dau banii”, ne-a spus Mădălin P. din Timişoara. Nici una din aceste companii nu a dorit să răspundă câtorva întrebări în momentul în care am încercat să-i contactăm.
Care-i „mersul” afacerii
Compania de telefonie semnează un contract de cesiune de creanţă, adică o “vânzare a creanţei”. “Este obligaţia noastră de a înştiinţa debitorul despre această cesiune şi să-i comunicăm datele necesare plăţii. Cum este normal într-o societate, creanţa achiziţionată în vederea recuperării are o valoare nominală (1.000 lei, în cazul de faţă), preţul care va fi plătit pentru aceasta este mai mic, cu circa 10%-15 %, pentru ca, în cazul recuperării, să avem un profit”, ne-a declarat consilierul juridic, Ventoniuc Florina de la Lex Grup Consulting. Ceea ce nu ştiu mulţi este că unele din aceste companii de recuperare mai au şi anumite “comisioane mascate” care se învârt în jurul cifrei de 2%.
O scuză bună pentru aceste companii şi întârzierile de luni de zile este că au personal redus şi portofoliu mare. Un alt lucru care face ca banul
să fie “stors” de la clientul rău-platnic este achitarea dobânzilor acumulate şi de abia apoi se trece la factura propriu-zisă. Penalităţile pentru facturi neplătite diferă de la companie la companie, în unele cazuri aceastea fiind de 0,5% din factură pe zi. “Atunci când este în discuţie recuperarea unei creanţe, trebuie să înţelegem că, pe lângă valoarea ei nominală, o creanţă implică şi alte drepturi accesorii ( penalităţi, dobânzi, daune interese ) - accesorii care sunt inserate în contract . Este normal dacă nu plăteşti o datorie de 1.000 lei şi ai semnat un contract cu 1 % penalităţi de întârziere, valoarea de 1.000 lei să crească cu valoarea penalităţilor “, a mai spus Ventoniuc Florina.
Vodafone are ceva mai multe, operatorul de telefonie nedorind să prezinte un număr exact. „Vodafone România colaborează cu mai multe companii, care acoperă întregul teritoriu al României. Periodic, lista companiilor cu care colaborăm pentru această activitate poate suferi modificări”, au răspuns oficialii companiei. Două companii cu care aceştia colaborează sau au colaborat sunt aceiaşi EOS KSI şi Mars Collection SRL, din Constanţa.
Vânătorii de creanţe fac ce ştiu mai bine
„Acum vreo 2-3 ani aveam un abonament la Vodafone şi am rămas restant cu o factură de vreo 500.000 de lei timp de vreo două luni. După câteva luni mă trezesc cu o factură de 2 milioane lei de la o firmă numită Mars Collection din Constanţa. În fine, ajung la un consens cu ei şi zic că voi plăti în 2 rate factura. Din anumite motive nu mai plătesc a două rată şi mă trezesc peste alte câteva luni că am fost dat în judecată şi s-a hotărât să plătesc 1,9 milioane, deşi ei ceruseră în instanţă vreo 13 milioane”, ne-a declarat Alin B. din Suceava. Prin aceeaşi poveste a trecut un alt abonat al Vodafone, numai că de această dată factura lui a fost mult mai „grasă”.
„În 2002, îmi făcusem un abonament cu 1 cent pe minut în week-end, apoi l-am transferat pe adresa unei alte persoane crezând că este de ajuns să scap de abonament, care, după câteva luni, nu l-a mai plătit. Aşa m-am trezit prin 2004 cu o factură de 8 milioane de lei, care venea de la o firmă numită KSI, ca la încă 6 luni -1 an să ajungă acea factură la vreo 30 de milioane. După asta au început telefoanele de ameninţare cu judecata, luatul pielii de pe mine şi le-am spus că nu au ce să-mi ia, că instanţa va decide că sunt insolvabil. Dar timp de câteva luni m-au tot stresat cu scrisori şi telefoane să le dau banii”, ne-a spus Mădălin P. din Timişoara. Nici una din aceste companii nu a dorit să răspundă câtorva întrebări în momentul în care am încercat să-i contactăm.
Care-i „mersul” afacerii
Compania de telefonie semnează un contract de cesiune de creanţă, adică o “vânzare a creanţei”. “Este obligaţia noastră de a înştiinţa debitorul despre această cesiune şi să-i comunicăm datele necesare plăţii. Cum este normal într-o societate, creanţa achiziţionată în vederea recuperării are o valoare nominală (1.000 lei, în cazul de faţă), preţul care va fi plătit pentru aceasta este mai mic, cu circa 10%-15 %, pentru ca, în cazul recuperării, să avem un profit”, ne-a declarat consilierul juridic, Ventoniuc Florina de la Lex Grup Consulting. Ceea ce nu ştiu mulţi este că unele din aceste companii de recuperare mai au şi anumite “comisioane mascate” care se învârt în jurul cifrei de 2%.
O scuză bună pentru aceste companii şi întârzierile de luni de zile este că au personal redus şi portofoliu mare. Un alt lucru care face ca banul
să fie “stors” de la clientul rău-platnic este achitarea dobânzilor acumulate şi de abia apoi se trece la factura propriu-zisă. Penalităţile pentru facturi neplătite diferă de la companie la companie, în unele cazuri aceastea fiind de 0,5% din factură pe zi. “Atunci când este în discuţie recuperarea unei creanţe, trebuie să înţelegem că, pe lângă valoarea ei nominală, o creanţă implică şi alte drepturi accesorii ( penalităţi, dobânzi, daune interese ) - accesorii care sunt inserate în contract . Este normal dacă nu plăteşti o datorie de 1.000 lei şi ai semnat un contract cu 1 % penalităţi de întârziere, valoarea de 1.000 lei să crească cu valoarea penalităţilor “, a mai spus Ventoniuc Florina.
Recesiune in America
Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial * Falimentul bancii de investitii Bear Stearns, a cincea ca marime, a adancit instabilitatea de pe piata creditelor, deficitul comercial si scaderea bursei * Pierderile la nivel global sunt estimate la 800 de miliarde de dolari
Mapamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari: criza economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala, a Statelor Unite ale Americii, (SUA) se afla in pragul (unii analisti spun chiar ca in mijlocul) unei recesiuni extrem de puternice.
Dupa ce a "debutat" anul trecut cu criza din sectorul imobiliar, economia americana se loveste, acum, de noi obstacole: falimentul celei de-a cincea banci de investitii ca marime, Bear Stearns, care a adancit criza creditelor, deficitul comercial, scaderea bursei, retragerea investitorilor.
Fiind cea mai mare economie mondiala, orice se intampla in SUA are repercursiuni in intreaga economie mondiala si, in special, in Uniunea Europeana si in Japonia.
"Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial, aceasta urmand sa se incheie abia dupa stabilizarea preturilor din sectorul imobiliar", a declarat fostul presedinte al Rezervei Federale americane (n.r. - Fed, banca centrala a SUA), Alan Greenspan, citat de publicatia Financial Times.
Probleme in Europa
"Aceasta criza va face numeroase victime", a apreciat Greenspan. Pe de alta parte, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca Statele Unite s-ar putea indrepta catre o recesiune, iar Europa va continua sa se confrunte cu noi probleme pe pietele financiare, desi statele emergente nu par foarte afectate de criza mondiala. "Oamenii dezbat daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de aceasta discutie, (n.r. - SUA) se confrunta cu o grava incetinire economica comparativ cu situatia anterioara si ar putea sa intre in recesiune", a spus Zoellick.
Perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale s-au inrautatit si riscul extinderii crizei declansate in sectorul financiar american este foarte ridicat, FMI urmand sa isi revizuiasca in scadere previziunile, a declarat si directorul general al Fondului, Dominique Strauss-Kahn. El a salutat masurile de urgenta luate de Fed si a spus ca institutia financiara americana si Banca Centrala Europeana (BCE) iau masurile necesare pentru a rezolva problema deficitului de lichiditati de pe piata. Problemele de pe pietele de creditare s-ar putea extinde asupra intregului sistem
financiar, ceea ce ar putea determina scaderea valorii contabile a institutiilor americane si globale cu 800 miliarde dolari, a declarat Anoop Singh, director in Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters.
JP Morgan Chase a incheiat un acord pentru preluarea bancii de investitii Bear Stearns, pentru numai 2 dolari pe actiune, respectiv 236 de milioane de dolari, pretul extrem de scazut demonstrand amploarea problemelor din sectorul financiar american, transmite Reuters. Pretul preluarii este de numai 1/15 din cotatia actiunilor Bear Stearns la inchiderea tranzactiilor de vineri si la mare distanta de recordul de 172,61 dolari pe unitate atins anul trecut, inainte de declansarea crizei de pe piata creditelor. Pretul total care va fi suportat de JP Morgan va fi de sase miliarde de dolari, daca se tine seama de litigiile si alte costuri ale Bear Stearns. Bear Stearns are peste 14.000 de angajati si este specializata in schimburi de instrumente financiare cu zeci de banci din intreaga lume. CITIC Securities, cea mai mare companie chineza de brokeraj listata la bursa, a decis sa renunte la un acord de cooperare strategica cu Bear Stearns, inclusiv la o investitie de un miliard de dolari in banca americana, dupa ce aceasta a fost preluata de JP Morgan.
Fug investitorii
Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s-au diminuat, in ianuarie, cu aproape jumatate (cu 48,5%) fata de luna decembrie 2007, la 37,4 miliarde dolari, intrucat investitorii privati au evitat activele americane, potrivit datelor Trezoreriei SUA. Valoarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi deficitul comercial al SUA, care a atins, in prima luna a acestui an, 58,2 miliarde de dolari, iar analistii considera ca, pe termen lung, acest lucru va amplifica declinul dolarului. Totodata, achizitiile de actiuni au scazut la 17,4 miliarde de dolari, de la 33,5 miliarde dolari in decembrie.
Refuz la schimb valutar
Unele case de schimb valutar din Amsterdam refuza sa schimbe dolarii turistilor in euro, din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei Statelor Unite fata de euro. Dolarul a atins luni un nou minim record, de 1,5905 unitati pentru un euro, in conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. Moneda americana a coborat si fata de yen, cu peste 3%, la 95,77 yeni pe unitate, revenind ulterior la 96,8 yeni pe unitate.
Bush e optimist
Presedintele Statelor Unite, George W. Bush, a declarat luni ca economia SUA se confrunta cu o perioada dificila si a subliniat
ca sustine masurile luate de Rezerva Federala pentru a reinstaura ordinea pe pietele financiare.
Autoritatile americane controleaza situatia, a mentionat Bush. "Ne aflam intr-o perioada dificila. Am luat masuri puternice si decisive. Rezerva Federala a actionat rapid pentru a readuce ordinea pe pietele financiare", a afirmat Bush. "Institutiile noastre financiare sunt puternice si pietele noastre de capital functioneaza eficient", a mai spus Bush. Presedintele american a adaugat ca, pe termen lung, economia se va redresa, desi, in acest moment, se confrunta cu o situatie dificila.
Romania vulnerabila
Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la turbulentele externe, avand in vedere deficitul inalt de cont curent, cresterea acestuia fiind alimentata de avansul economic si al consumului intern, potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU).
Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in principal prin investitii straine directe, insa aceste venituri se vor diminua, pe masura ce procesul de privatizare se va finaliza, amintesc economistii intr-un raport al EIU. "Europa Centrala si de Est a beneficiat de cresterea inca puternica din zona euro, desi in cazul unor state, precum Romania si Bulgaria, cerintele de finantare externa sunt ridicate, astfel ca aceste tari sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului investitorilor", se spune in raport, transmite Mediafax.
Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al Romaniei, care a atins anul trecut 14,2% din PIB, si de finantarea acestuia au fost subliniate de mai multi economisti nationali si internationali. Pentru acest an, estimarile indica atingerea pragului de 15% din PIB.
Fed vrea sa stopeze criza
Aseara, dupa inchiderea editiei, se astepta ca Fed sa reduca inca o data dobanda de politica monetara, cu pana la 1%, de la nivelul de 3%, cea mai ampla reducere operata dupa 1982, pentru a stopa deficitul de lichiditati de pe pietele financiare si a sustine economia.
Banca centrala americana a luat deja masuri de urgenta, inca de duminica, pentru suplimentarea lichiditatilor de pe piata creditelor, prin reducerea dobanzii de discount la care acorda imprumuturi bancilor (cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%) solutie care nu a mai fost adoptata de la criza financiara din 1929. Concomitent, Fed a acceptat sa finanteze active mai putin lichide ale Bear Stearns, in valoare de pana la 30 de miliarde de dolari. Rezerva Federala a anuntat, saptamana trecuta, ca bancile americane vor avea acces la credite de 200 de miliarde de dolari, sub forma de titluri de Trezorerie. Decizia face parte dintr-o actiune concertata a mai multor banci centrale, printre care Banca Angliei, Banca Centrala Europeana si Banca Japoniei, care vor suplimenta lichiditatile de pe piata financiara pentru reducerea tensiunilor. De altfel, Banca Angliei a acordat luni imprumuturi de urgenta la trei zile, in valoare de cinci miliarde de lire, iar oferta a fost de aproape cinci ori suprasubsrisa. In plus
, pe piata exista speculatii legate de o noua suplimentare a lichiditatii si chiar de o reducere a ratei de politica monetara de catre Banca Centrala Europeana.
Mapamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari: criza economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala, a Statelor Unite ale Americii, (SUA) se afla in pragul (unii analisti spun chiar ca in mijlocul) unei recesiuni extrem de puternice.
Dupa ce a "debutat" anul trecut cu criza din sectorul imobiliar, economia americana se loveste, acum, de noi obstacole: falimentul celei de-a cincea banci de investitii ca marime, Bear Stearns, care a adancit criza creditelor, deficitul comercial, scaderea bursei, retragerea investitorilor.
Fiind cea mai mare economie mondiala, orice se intampla in SUA are repercursiuni in intreaga economie mondiala si, in special, in Uniunea Europeana si in Japonia.
"Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial, aceasta urmand sa se incheie abia dupa stabilizarea preturilor din sectorul imobiliar", a declarat fostul presedinte al Rezervei Federale americane (n.r. - Fed, banca centrala a SUA), Alan Greenspan, citat de publicatia Financial Times.
Probleme in Europa
"Aceasta criza va face numeroase victime", a apreciat Greenspan. Pe de alta parte, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca Statele Unite s-ar putea indrepta catre o recesiune, iar Europa va continua sa se confrunte cu noi probleme pe pietele financiare, desi statele emergente nu par foarte afectate de criza mondiala. "Oamenii dezbat daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de aceasta discutie, (n.r. - SUA) se confrunta cu o grava incetinire economica comparativ cu situatia anterioara si ar putea sa intre in recesiune", a spus Zoellick.
Perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale s-au inrautatit si riscul extinderii crizei declansate in sectorul financiar american este foarte ridicat, FMI urmand sa isi revizuiasca in scadere previziunile, a declarat si directorul general al Fondului, Dominique Strauss-Kahn. El a salutat masurile de urgenta luate de Fed si a spus ca institutia financiara americana si Banca Centrala Europeana (BCE) iau masurile necesare pentru a rezolva problema deficitului de lichiditati de pe piata. Problemele de pe pietele de creditare s-ar putea extinde asupra intregului sistem
financiar, ceea ce ar putea determina scaderea valorii contabile a institutiilor americane si globale cu 800 miliarde dolari, a declarat Anoop Singh, director in Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters.
JP Morgan Chase a incheiat un acord pentru preluarea bancii de investitii Bear Stearns, pentru numai 2 dolari pe actiune, respectiv 236 de milioane de dolari, pretul extrem de scazut demonstrand amploarea problemelor din sectorul financiar american, transmite Reuters. Pretul preluarii este de numai 1/15 din cotatia actiunilor Bear Stearns la inchiderea tranzactiilor de vineri si la mare distanta de recordul de 172,61 dolari pe unitate atins anul trecut, inainte de declansarea crizei de pe piata creditelor. Pretul total care va fi suportat de JP Morgan va fi de sase miliarde de dolari, daca se tine seama de litigiile si alte costuri ale Bear Stearns. Bear Stearns are peste 14.000 de angajati si este specializata in schimburi de instrumente financiare cu zeci de banci din intreaga lume. CITIC Securities, cea mai mare companie chineza de brokeraj listata la bursa, a decis sa renunte la un acord de cooperare strategica cu Bear Stearns, inclusiv la o investitie de un miliard de dolari in banca americana, dupa ce aceasta a fost preluata de JP Morgan.
Fug investitorii
Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s-au diminuat, in ianuarie, cu aproape jumatate (cu 48,5%) fata de luna decembrie 2007, la 37,4 miliarde dolari, intrucat investitorii privati au evitat activele americane, potrivit datelor Trezoreriei SUA. Valoarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi deficitul comercial al SUA, care a atins, in prima luna a acestui an, 58,2 miliarde de dolari, iar analistii considera ca, pe termen lung, acest lucru va amplifica declinul dolarului. Totodata, achizitiile de actiuni au scazut la 17,4 miliarde de dolari, de la 33,5 miliarde dolari in decembrie.
Refuz la schimb valutar
Unele case de schimb valutar din Amsterdam refuza sa schimbe dolarii turistilor in euro, din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei Statelor Unite fata de euro. Dolarul a atins luni un nou minim record, de 1,5905 unitati pentru un euro, in conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. Moneda americana a coborat si fata de yen, cu peste 3%, la 95,77 yeni pe unitate, revenind ulterior la 96,8 yeni pe unitate.
Bush e optimist
Presedintele Statelor Unite, George W. Bush, a declarat luni ca economia SUA se confrunta cu o perioada dificila si a subliniat
ca sustine masurile luate de Rezerva Federala pentru a reinstaura ordinea pe pietele financiare.
Autoritatile americane controleaza situatia, a mentionat Bush. "Ne aflam intr-o perioada dificila. Am luat masuri puternice si decisive. Rezerva Federala a actionat rapid pentru a readuce ordinea pe pietele financiare", a afirmat Bush. "Institutiile noastre financiare sunt puternice si pietele noastre de capital functioneaza eficient", a mai spus Bush. Presedintele american a adaugat ca, pe termen lung, economia se va redresa, desi, in acest moment, se confrunta cu o situatie dificila.
Romania vulnerabila
Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la turbulentele externe, avand in vedere deficitul inalt de cont curent, cresterea acestuia fiind alimentata de avansul economic si al consumului intern, potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU).
Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in principal prin investitii straine directe, insa aceste venituri se vor diminua, pe masura ce procesul de privatizare se va finaliza, amintesc economistii intr-un raport al EIU. "Europa Centrala si de Est a beneficiat de cresterea inca puternica din zona euro, desi in cazul unor state, precum Romania si Bulgaria, cerintele de finantare externa sunt ridicate, astfel ca aceste tari sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului investitorilor", se spune in raport, transmite Mediafax.
Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al Romaniei, care a atins anul trecut 14,2% din PIB, si de finantarea acestuia au fost subliniate de mai multi economisti nationali si internationali. Pentru acest an, estimarile indica atingerea pragului de 15% din PIB.
Fed vrea sa stopeze criza
Aseara, dupa inchiderea editiei, se astepta ca Fed sa reduca inca o data dobanda de politica monetara, cu pana la 1%, de la nivelul de 3%, cea mai ampla reducere operata dupa 1982, pentru a stopa deficitul de lichiditati de pe pietele financiare si a sustine economia.
Banca centrala americana a luat deja masuri de urgenta, inca de duminica, pentru suplimentarea lichiditatilor de pe piata creditelor, prin reducerea dobanzii de discount la care acorda imprumuturi bancilor (cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%) solutie care nu a mai fost adoptata de la criza financiara din 1929. Concomitent, Fed a acceptat sa finanteze active mai putin lichide ale Bear Stearns, in valoare de pana la 30 de miliarde de dolari. Rezerva Federala a anuntat, saptamana trecuta, ca bancile americane vor avea acces la credite de 200 de miliarde de dolari, sub forma de titluri de Trezorerie. Decizia face parte dintr-o actiune concertata a mai multor banci centrale, printre care Banca Angliei, Banca Centrala Europeana si Banca Japoniei, care vor suplimenta lichiditatile de pe piata financiara pentru reducerea tensiunilor. De altfel, Banca Angliei a acordat luni imprumuturi de urgenta la trei zile, in valoare de cinci miliarde de lire, iar oferta a fost de aproape cinci ori suprasubsrisa. In plus
, pe piata exista speculatii legate de o noua suplimentare a lichiditatii si chiar de o reducere a ratei de politica monetara de catre Banca Centrala Europeana.
Investigating People DNA a luat in vizor fabrica Nokia
Afacerile cu terenuri de la Jucu, aparute imediat dupa ce compania finlandeza Nokia a anuntat ca va face o fabrica in zona, sunt verificate de procurorii clujeni ai Departamentului National Anticoruptie. Demersul anchetatorilor are loc la sesizarea unei persoane a carei identitate DNA nu a dezvaluit-o. Consiliul Judetean Cluj, principalul artizan al venirii Nokia in Romånia, a primit deja de la DNA o solicitare pentru a pune la dispozitie documentele legate de negocierile si contractul cu compania finlandeza. Specialistii in drept penal considera ca solicitarea procurorilor DNA este nelegala. Ei au explicat ca procurorii nu pot cere documente decåt atunci cånd exista inregistrat dosar penal, si nu in baza unei simple sesizari inregistrate la registrul unic al petitiilor si reclamatiilor.
Vestea ca DNA are in lucru o cauza in care apare si numele companiei finlandeze Nokia a fost data ieri de presedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara. El a precizat ca Serviciul Teritorial Cluj al DNA i-a solicitat Consiliului Judetean Cluj sa puna la dispozitie toata documentatia legata de ridicarea fabricii Nokia de la Jucu.
“
;In vederea solutionarii lucrarii inregistrate cu numarul 79/VII/I/2008 va rugam sa ne puneti la dispozitie documentatia aferenta demararii si continuarii negocierilor cu compania finlandeza Nokia, materializate prin incheierea contractului de asociere in participatiune privind deschiderea fabricii de telefoane mobile din localitatea Jucu, judetul Cluj, precum si a cesionarii terenului aferent (oferte, scrisoarea de intentie, corespondenta, contracte), se arata in documentul adresat Consiliului Judetean Cluj si care este semnat de procurorul sef al DNA Cluj, Laura Oprean.
DNA: Ancheta nu vizeaza investitia Nokia
DNA a anuntat, la randul sau, prin intermediul Biroului de presa, ca ancheta Serviciului Teritorial Cluj nu vizeaza negocierea sau incheierea contractului de asociere intre compania Nokia si Consiliul Judetean Cluj privind deschiderea unei fabrici de telefoane in Jucu si nici investitia efectuata de compania Nokia la Jucu. “In realitate, investigatia DNA priveste imprejurarile in care anumite persoane fizice si juridice au achizitionat terenuri in comuna Jucu, anterior relocarii fabricii si incheierii contractului de asociere, existand suspiciuni ca respectivele persoane au beneficiat de informatii potrivit carora compania Nokia urma sa deschida o fabrica pe acele terenuri. Utilizarea unor informatii care nu erau destinate publicitatii
putea sa aduca beneficiarilor foloase necuvenite prin cresterea valorii terenurilor achizitionate. In acest scop, Serviciul Teritorial Cluj a solicitat informatii si documente atat Consiliului Judetean Clui, cat si altor institutii publice”, se arata in comunicatul remis presei de DNA.
Surse din randul procurorilor clujeni sustin insa ca solicitarea DNA facuta Consiliului Judetean Cluj pentru a pune la dispozitie documente pe tema “afacerii Nokia” este in afara procedurii penale. Ei arata ca din documentul trimis Consiliului judetean reiese ca este vorba doar de o simpla sesizare inregistrata la registrul unic al reclamatiilor, si nu de un dosar penal. Acest lucru, sustin specialistii, nu permite anchetatorilor sa ceara documente si sa faca investigatii. Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean Cluj, a declarat ca va da curs solicitarii DNA pentru ca nu are nimic de ascuns, precizand ca toata documentatia legata de aducerea Nokia la Jucu a fost facuta legal. “Nu cunoastem obiectul anchetei demarate de DNA, dar nu vreau sa cred ca in spatele sesizarii este vorba de o actiune pur electorala, care ar putea afecta climatul de afaceri dezvoltat in ultimii ani in Cluj”, a afirmat Nicoara. Seful executivului judetean Cluj considera ca tot ce se intampla acum nu este altceva decat o hartuire a Consiliului judetean si a companiei Nokia. El a adaugat ca cel care a facut plangerea la DNA, incluzand si numele companiei Nokia, a actionat contra intereselor nationale si ca in astfel de conditii ia in calcul sa intrerupa pana dupa alegeri negocierile cu doua mari companii straine care vor sa investeasca la Cluj fiecare cate un miliard de euro.
DNA - Serviciul Teritorial Cluj l-a trimis în judecata pe fostul primar al comunei Jucu, Petre Coste, pentru luare de mita într-un caz de retrocedare a unor terenuri. Coste a fost prins în flagrant în timp de primea 10.000 de euro, pentru a urgenta, în calitate de presedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, procedura de retrocedare a circa 160 de hectare de teren, din care unele parcele se aflau în vecinatatea investitiei Nokia din localitate.
Vestea ca DNA are in lucru o cauza in care apare si numele companiei finlandeze Nokia a fost data ieri de presedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara. El a precizat ca Serviciul Teritorial Cluj al DNA i-a solicitat Consiliului Judetean Cluj sa puna la dispozitie toata documentatia legata de ridicarea fabricii Nokia de la Jucu.
“
;In vederea solutionarii lucrarii inregistrate cu numarul 79/VII/I/2008 va rugam sa ne puneti la dispozitie documentatia aferenta demararii si continuarii negocierilor cu compania finlandeza Nokia, materializate prin incheierea contractului de asociere in participatiune privind deschiderea fabricii de telefoane mobile din localitatea Jucu, judetul Cluj, precum si a cesionarii terenului aferent (oferte, scrisoarea de intentie, corespondenta, contracte), se arata in documentul adresat Consiliului Judetean Cluj si care este semnat de procurorul sef al DNA Cluj, Laura Oprean.
DNA: Ancheta nu vizeaza investitia Nokia
DNA a anuntat, la randul sau, prin intermediul Biroului de presa, ca ancheta Serviciului Teritorial Cluj nu vizeaza negocierea sau incheierea contractului de asociere intre compania Nokia si Consiliul Judetean Cluj privind deschiderea unei fabrici de telefoane in Jucu si nici investitia efectuata de compania Nokia la Jucu. “In realitate, investigatia DNA priveste imprejurarile in care anumite persoane fizice si juridice au achizitionat terenuri in comuna Jucu, anterior relocarii fabricii si incheierii contractului de asociere, existand suspiciuni ca respectivele persoane au beneficiat de informatii potrivit carora compania Nokia urma sa deschida o fabrica pe acele terenuri. Utilizarea unor informatii care nu erau destinate publicitatii
putea sa aduca beneficiarilor foloase necuvenite prin cresterea valorii terenurilor achizitionate. In acest scop, Serviciul Teritorial Cluj a solicitat informatii si documente atat Consiliului Judetean Clui, cat si altor institutii publice”, se arata in comunicatul remis presei de DNA.
Surse din randul procurorilor clujeni sustin insa ca solicitarea DNA facuta Consiliului Judetean Cluj pentru a pune la dispozitie documente pe tema “afacerii Nokia” este in afara procedurii penale. Ei arata ca din documentul trimis Consiliului judetean reiese ca este vorba doar de o simpla sesizare inregistrata la registrul unic al reclamatiilor, si nu de un dosar penal. Acest lucru, sustin specialistii, nu permite anchetatorilor sa ceara documente si sa faca investigatii. Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean Cluj, a declarat ca va da curs solicitarii DNA pentru ca nu are nimic de ascuns, precizand ca toata documentatia legata de aducerea Nokia la Jucu a fost facuta legal. “Nu cunoastem obiectul anchetei demarate de DNA, dar nu vreau sa cred ca in spatele sesizarii este vorba de o actiune pur electorala, care ar putea afecta climatul de afaceri dezvoltat in ultimii ani in Cluj”, a afirmat Nicoara. Seful executivului judetean Cluj considera ca tot ce se intampla acum nu este altceva decat o hartuire a Consiliului judetean si a companiei Nokia. El a adaugat ca cel care a facut plangerea la DNA, incluzand si numele companiei Nokia, a actionat contra intereselor nationale si ca in astfel de conditii ia in calcul sa intrerupa pana dupa alegeri negocierile cu doua mari companii straine care vor sa investeasca la Cluj fiecare cate un miliard de euro.
DNA - Serviciul Teritorial Cluj l-a trimis în judecata pe fostul primar al comunei Jucu, Petre Coste, pentru luare de mita într-un caz de retrocedare a unor terenuri. Coste a fost prins în flagrant în timp de primea 10.000 de euro, pentru a urgenta, în calitate de presedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, procedura de retrocedare a circa 160 de hectare de teren, din care unele parcele se aflau în vecinatatea investitiei Nokia din localitate.
Alianta contra naturii PNL-PSD
Incet, cu fereala, pas-pas, ca sa nu se prinda electoratul, PNL si PSD se indreapta spre o alianta contra naturii de toata frumusetea. Pocinogul e pus la cale de multa vreme. In culise s-a lucrat din greu pentru ca visul lui Dinu Patriciu sa devina realitate. In primul rand era nevoie ca PNL sa rupa caruta cu PD. Cu razgandelile lui Tariceanu, cu biletelele Elenei Udrea, cu diabolizarea lui Basescu, de Alianta DA s-a ales praful.
Mai era insa si o problema in interiorul PNL, aripa Stolojan. Cum necum, s-a rupt. Premisele fiind indeplinite, s-a trecut la colaborarea soft. Dintr-o data PNL si PSD erau animate de aceleasi intentii. S-a inceput cu suspendarea presedintelui. La inceput, liberalii au facut pe reticentii. Car-mar, insa au sfarsit prin a executa intocmai si la timp planul pesedist. Dupa o luna in care au plutit in al noualea cer ca l-au pus pe bara pe presedinte, si pe Vacaroiu la Cotroceni, busitura trebuie sa fi fost tare dureroasa. Sa mai dreaga busuiocul inainte de europarlamentare au mai marsat o data la fanteziile social-democratilor. Marirea pensiilor e posibil sa fi contat la obtinerea a ceva voturi, insa inflatia a avut grija sa nu le tina de foame pensionarilor pana la locale.
Cum sondajele aratau ca procentul PNL ramane constant , in ciuda afinitatii liderilor penelisti pentru proiecte social-democrate si Ion Iliescu, la inceputul anului sosise momentul pentru o alianta hard. Dar Geoana parea cam labil. Parca-parca facea cu ochiul Cotrocenilor, cu toate ca de acolo isi lua numai scatoalce. S-a gasit solutia readucerii la varful PSD a lui Adrian Nastase, cu care, intre 2000 si 2004, Dinu Patriciu se intelesese de minune. De aici incolo nu mai e decat chestiunea tehnica.
Si s-a decis sa se inceapa de jos in sus. Balonul de incercare a fost lansat la Botosani, pe sfarsitul saptamanii trecute, de baronul PSD Contac. Liderul PNL botosanean, Liviu Campanu, a iesit si el in public luni, in aceeasi zi in care de la centru s-a dat oficial liber la batut palma in teritoriu dupa pofta inimii sefilor locali, ca sa nu mai fie loc de dubii: "Sunt convins ca PNL impreuna cu PSD vor obtine peste 75 la suta din voturile electoratului botosanean. Vrem sa stabilim un comportament corect fata de electorat". Hei, aici e mare buba a aliantei PNL-PSD: mult apreciatul alegator. Fie el liberal sau social-democrat.
Marile asteptari ale electoratului liberal sunt total, dar absolut total, in contradictie cu cele ale votantilor PSD.
Sa vedem cum vor rezona aliatii Contac si Campanu cand Investitorul botosanean va intreba cum ramane chestiunea cu cota unica de impozitare, mare placere penelista, mare durere pesedista. Evident ca nici presedintilor Tariceanu si Geoana nu le va cadea bine o astfel de situatie. De-asta si intarzie sa-si puna pirostriile in public. Si mai sunt si alte subiecte dureroase de trecut in contractul prenuptial.
Bunaoara, sa ne gandim la CNSAS, la deconspirare, la Marius Oprea facandu-se frate cu Ion Iliescu, fie si doar ca sa treaca puntea. Sau invers, la preacinstitul activist comunist, talpa PSD, pus sa voteze pentru vreun reactionar penelist, caruia nu i-a folosit la nimic, dupa 1989, reeducarea la Canal. De la Caragiale incoace, greu de gasit alegatori mai turmentati decat captivii PNL si PSD.
O afacere serioasa, pentru care au iesit scantei intre noile partide fratesti, este si Fondul Proprietatea. Opera pur liberala, Fondul sta in gat pesedistilor de la infiintare. Mihai Tanasescu, pana sa plece la Banca Mondiala, mai sa raguseasca cerand urgenta lui dizolvare. Care va fi pozitia noii constructii
politice, de acum inainte? Usoara intrebare, imposibil raspuns.
Dincolo de eternul meci chiriasi versus proprietari, ramane pozitia generala fata de restituirea proprietatilor. Trecand peste atitudinea multor primari penelisti sau a conducerii liberale a ADS, care doar proprietarilor de drept nu le-a restituit ce le-au furat comunistii, la nivel declarativ PNL este de dreapta, este cu proprietarii, pesedistii fiind funciar impotriva acestora.
Acestea fiind zise, o ultima intrebare: de ce ar vota un liberal pur-sange cu alianta PSD-PNL? Dar un pesedist convins?
Mai era insa si o problema in interiorul PNL, aripa Stolojan. Cum necum, s-a rupt. Premisele fiind indeplinite, s-a trecut la colaborarea soft. Dintr-o data PNL si PSD erau animate de aceleasi intentii. S-a inceput cu suspendarea presedintelui. La inceput, liberalii au facut pe reticentii. Car-mar, insa au sfarsit prin a executa intocmai si la timp planul pesedist. Dupa o luna in care au plutit in al noualea cer ca l-au pus pe bara pe presedinte, si pe Vacaroiu la Cotroceni, busitura trebuie sa fi fost tare dureroasa. Sa mai dreaga busuiocul inainte de europarlamentare au mai marsat o data la fanteziile social-democratilor. Marirea pensiilor e posibil sa fi contat la obtinerea a ceva voturi, insa inflatia a avut grija sa nu le tina de foame pensionarilor pana la locale.
Cum sondajele aratau ca procentul PNL ramane constant , in ciuda afinitatii liderilor penelisti pentru proiecte social-democrate si Ion Iliescu, la inceputul anului sosise momentul pentru o alianta hard. Dar Geoana parea cam labil. Parca-parca facea cu ochiul Cotrocenilor, cu toate ca de acolo isi lua numai scatoalce. S-a gasit solutia readucerii la varful PSD a lui Adrian Nastase, cu care, intre 2000 si 2004, Dinu Patriciu se intelesese de minune. De aici incolo nu mai e decat chestiunea tehnica.
Si s-a decis sa se inceapa de jos in sus. Balonul de incercare a fost lansat la Botosani, pe sfarsitul saptamanii trecute, de baronul PSD Contac. Liderul PNL botosanean, Liviu Campanu, a iesit si el in public luni, in aceeasi zi in care de la centru s-a dat oficial liber la batut palma in teritoriu dupa pofta inimii sefilor locali, ca sa nu mai fie loc de dubii: "Sunt convins ca PNL impreuna cu PSD vor obtine peste 75 la suta din voturile electoratului botosanean. Vrem sa stabilim un comportament corect fata de electorat". Hei, aici e mare buba a aliantei PNL-PSD: mult apreciatul alegator. Fie el liberal sau social-democrat.
Marile asteptari ale electoratului liberal sunt total, dar absolut total, in contradictie cu cele ale votantilor PSD.
Sa vedem cum vor rezona aliatii Contac si Campanu cand Investitorul botosanean va intreba cum ramane chestiunea cu cota unica de impozitare, mare placere penelista, mare durere pesedista. Evident ca nici presedintilor Tariceanu si Geoana nu le va cadea bine o astfel de situatie. De-asta si intarzie sa-si puna pirostriile in public. Si mai sunt si alte subiecte dureroase de trecut in contractul prenuptial.
Bunaoara, sa ne gandim la CNSAS, la deconspirare, la Marius Oprea facandu-se frate cu Ion Iliescu, fie si doar ca sa treaca puntea. Sau invers, la preacinstitul activist comunist, talpa PSD, pus sa voteze pentru vreun reactionar penelist, caruia nu i-a folosit la nimic, dupa 1989, reeducarea la Canal. De la Caragiale incoace, greu de gasit alegatori mai turmentati decat captivii PNL si PSD.
O afacere serioasa, pentru care au iesit scantei intre noile partide fratesti, este si Fondul Proprietatea. Opera pur liberala, Fondul sta in gat pesedistilor de la infiintare. Mihai Tanasescu, pana sa plece la Banca Mondiala, mai sa raguseasca cerand urgenta lui dizolvare. Care va fi pozitia noii constructii
politice, de acum inainte? Usoara intrebare, imposibil raspuns.
Dincolo de eternul meci chiriasi versus proprietari, ramane pozitia generala fata de restituirea proprietatilor. Trecand peste atitudinea multor primari penelisti sau a conducerii liberale a ADS, care doar proprietarilor de drept nu le-a restituit ce le-au furat comunistii, la nivel declarativ PNL este de dreapta, este cu proprietarii, pesedistii fiind funciar impotriva acestora.
Acestea fiind zise, o ultima intrebare: de ce ar vota un liberal pur-sange cu alianta PSD-PNL? Dar un pesedist convins?
Kakaia creşteri? Eta carnaval!
Din păcate, veştile proaste sunt înghiţite cu greutate de marea parte a investitorilor. O mulţime de români au ales să investească pe Bursă în ultimul an, încurajaţi de integrarea europeană, dar şi de creşterile înregistrate de multe acţiuni.
În momentul în care situaţia a încetat să mai fie aşa de roz cum credeau, o parte dintre ei au vândut şi şi-au marcat pierderile. Din păcate, aceasta este printre cele mai fericite categorii.
Pentru că, deşi analiza tehnică arăta că bursele lumii se duc implacabil în jos, iar la fundamentele pieţelor financiare americane se vedea că este ceva în neregulă, brokerii continuau să vorbească de "preţuri atractive", de creşterea economică a României şi să le spună clienţilor că "fundamental, stăm bine".
Preţurile sunt, însă, atractive, doar dacă ai certitudinea că vei găsi pe cineva căruia să-i vinzi apoi mai scump. Iar fondurile de investiţii, cele mai avizate şi informate, au tot vândut, iar mulţi investitori au ascultat sfaturile unora care ştiau foarte bine situaţia şi, mai ales, ce fac acele fonduri şi au continuat să cumpere pe scădere pentru a "piramida" şi a obţine o cât mai mică medie de preţ pe titluri. Nu destul de mică, însă. Scăderile nu se mai termină, însă banii da.
În plus
, s-a dovedit că nici fundamental nu stăm prea bine, iar mult-lăudata creştere economică duce în spinare şi un mare risc de supraîncălzire, totul asezonat cu o instabilitate politică.
De ce întâmplă aşa? După cum spuneam, în primul rând datorită sfaturilor majorităţii brokerilor. Însă nu ei sunt principalii vinovaţi, ci lipsa de cultură investiţională a celor care îşi astupă urechile la veştile proaste şi se agaţă de orice rază de speranţă şi de orice zi "verde" de la Bursă. Asta deşi este clar că sunt mult mai multe zile proaste la Bursă, iar consultarea oricărui grafic arată că suntem la ani-lumină de maximele de anul trecut.
Această atitudine se dovedeşte acum păguboasă. În ultima vreme, brokerii au început să admită că bursele sunt în criză, însă abia acum, când în străinătate, mai ales pe Wall Street, se poartă panica. Este însă prea târziu, pentru prea multă lume, care s-a trezit investind pe termen lung spre foarte lung. Şi care nu mai are ca alternativă decât să acţioneze, cum se spune în jargonul investitorilor, în stil
"minimax" - cumperi pe maxime, vinzi pe minime.
Fac o paranteză aici, pentru a menţiona că nu mă refer la investitorii sofisticaţi - nu sunt decât câteva sute în România, faţă de zeci de mii de investitori de portofoliu - care lucrează la Sibiu, pe piaţa Forex sau pe burse externe. Aceştia, alături de fondurile de investiţii, au un comportament extrem de matur şi reacţionează, în marea majoritate a cazurilor, corect la semnalele economice, fără a se amăgi în vreun fel.
Să revenim la situaţia din aceste zile. Decizia Fed a înviorat bursele încă dinainte să fie anunţată şi mulţi şi-au pus iar ochelarii "roz" şi speră că am ajuns la capătul scăderilor şi că mai jos nu se poate. Nimic mai greşit. De această mână de ajutor se vor folosi numai fondurile mari care vor marca nişte profituri pe termen scurt, iar căderea va fi şi mai amplă după aceea.
Într-un banc de pe vremea comunismului, un rus se trezeşte dimineaţa, deschide geamul, vede afară un tanc cu steagul SUA pe el şi strigă: Freedom!
Investitorilor care vor face la fel şi vor striga: Creşteri! le voi răspunde ca în banc: Kakaia creşteri? Eta carnaval!
În momentul în care situaţia a încetat să mai fie aşa de roz cum credeau, o parte dintre ei au vândut şi şi-au marcat pierderile. Din păcate, aceasta este printre cele mai fericite categorii.
Pentru că, deşi analiza tehnică arăta că bursele lumii se duc implacabil în jos, iar la fundamentele pieţelor financiare americane se vedea că este ceva în neregulă, brokerii continuau să vorbească de "preţuri atractive", de creşterea economică a României şi să le spună clienţilor că "fundamental, stăm bine".
Preţurile sunt, însă, atractive, doar dacă ai certitudinea că vei găsi pe cineva căruia să-i vinzi apoi mai scump. Iar fondurile de investiţii, cele mai avizate şi informate, au tot vândut, iar mulţi investitori au ascultat sfaturile unora care ştiau foarte bine situaţia şi, mai ales, ce fac acele fonduri şi au continuat să cumpere pe scădere pentru a "piramida" şi a obţine o cât mai mică medie de preţ pe titluri. Nu destul de mică, însă. Scăderile nu se mai termină, însă banii da.
În plus
, s-a dovedit că nici fundamental nu stăm prea bine, iar mult-lăudata creştere economică duce în spinare şi un mare risc de supraîncălzire, totul asezonat cu o instabilitate politică.
De ce întâmplă aşa? După cum spuneam, în primul rând datorită sfaturilor majorităţii brokerilor. Însă nu ei sunt principalii vinovaţi, ci lipsa de cultură investiţională a celor care îşi astupă urechile la veştile proaste şi se agaţă de orice rază de speranţă şi de orice zi "verde" de la Bursă. Asta deşi este clar că sunt mult mai multe zile proaste la Bursă, iar consultarea oricărui grafic arată că suntem la ani-lumină de maximele de anul trecut.
Această atitudine se dovedeşte acum păguboasă. În ultima vreme, brokerii au început să admită că bursele sunt în criză, însă abia acum, când în străinătate, mai ales pe Wall Street, se poartă panica. Este însă prea târziu, pentru prea multă lume, care s-a trezit investind pe termen lung spre foarte lung. Şi care nu mai are ca alternativă decât să acţioneze, cum se spune în jargonul investitorilor, în stil
"minimax" - cumperi pe maxime, vinzi pe minime.
Fac o paranteză aici, pentru a menţiona că nu mă refer la investitorii sofisticaţi - nu sunt decât câteva sute în România, faţă de zeci de mii de investitori de portofoliu - care lucrează la Sibiu, pe piaţa Forex sau pe burse externe. Aceştia, alături de fondurile de investiţii, au un comportament extrem de matur şi reacţionează, în marea majoritate a cazurilor, corect la semnalele economice, fără a se amăgi în vreun fel.
Să revenim la situaţia din aceste zile. Decizia Fed a înviorat bursele încă dinainte să fie anunţată şi mulţi şi-au pus iar ochelarii "roz" şi speră că am ajuns la capătul scăderilor şi că mai jos nu se poate. Nimic mai greşit. De această mână de ajutor se vor folosi numai fondurile mari care vor marca nişte profituri pe termen scurt, iar căderea va fi şi mai amplă după aceea.
Într-un banc de pe vremea comunismului, un rus se trezeşte dimineaţa, deschide geamul, vede afară un tanc cu steagul SUA pe el şi strigă: Freedom!
Investitorilor care vor face la fel şi vor striga: Creşteri! le voi răspunde ca în banc: Kakaia creşteri? Eta carnaval!
Fara numar, fara numar
In decembrie ’89, unii mureau pe strazi, iar altii stateau acasa, cu pumnii strinsi in fata tubului catodic, asteptind sa vada cum se va termina cel mai lung episod din serialul Revolutiei. Cind s-a sfirsit, a fost ca dupa un meci istoric: unii au plins, altii s-au imbatat. Si, pentru ca nu mai era nici un pericol, toata lumea a iesit pe strazi sa cinte victoria.
Astazi nu mai putem fara televizor. Am pornit cu el pe drumul spre capitalism, raminem lipiti de telecomanda! Camera de luat vederi transforma politicienii in personaje ubicue, n-apuci tu sa schimbi canalul mai repede decit reusesc ei sa treaca dintr-un studio intr-altul.
De partea cealalta, tolanit pe canapea, fata-n fata cu actualitatea filtrata prin talk-show-uri, sta un cetatean roman, dornic de schimbare. Omul bea o bere, apasa butoanele, mai atipeste la ore tirzii, dar se vrea bagat in seama si respectat pentru ca e contribuabil. La fel ca in ’89, asteapta sa vada cum se va incheia partida si atunci e pregatit sa iasa pe strazi pentru a serba victoria.
Cu dispute majore jalonate de disparitia Elodiei si de botezul micutului Maximus, viata
romaneasca se scurge, lasind in urma o suma de mirari niciodata lamurite: cum votam si pe cine, ce bani luam de la UE, care e finalul taxei auto, ce s-a ales de legea ANI sau de Fondul Proprietatea, cine da banii pentru majorarea pensiilor sau care este orizontul de asteptare pentru mareata realizare care ar fi construirea unei noi autostrazi. O suma de apostoli ai spectacolului, travestiti in moderatori de talk-show sau de invitati aducatori de rating, trec intrebarile de mai sus sub tacere, dind glas unor framintari nationale mult mai profunde, care incep cu Basescu si se termina cu acelasi Basescu.
Spectacolul are succes. Ne ridem, carevasazica! La unul facem misto de freza, de vocabular, de operatia de hernie. El e Baselu. Celalalt e Motociclistul. Uite-l si pe Prostanac! Foarte tare, frate! Sint de-ai nostri, baieti de baieti sau fraieri cocliti nimeriti in scena publica. Las’ ca-i stim noi! Din fata televizorului sau a tastaturii, sa le dam fara numar, fara numar...
Blestemata sa-si vada destinul schimbat cu ajutorul transmisiilor TV, Romania e astazi dependenta de camera de luat vederi. Nimic fara rating, totul pentru victoria show-ului, oricum ar fi el. Dezbaterea publica, spectacolul ideilor, splendoarea retoricii si taisul argumentarii au fost inlocuite cu o rostogolire bizara de icnete, injuraturi si replici taioase care ne dau iluzia ca traim intr-o societate transparent-democratica. Unora li se pare ca au un cuvint de spus atunci cind voteaza cu SMS-ul sau cind injura pe forumuri. Altora li se pare potrivit sa faca misto de succesurile Elenei, dar n-au invatat cind nu se scrie miau de pisica. S-ar zice ca Romania e o tara libera, dar, de fapt, imi pare a fi doar o tara trista.
Poate ca asa arata lumea viitorului. O lume in care bascalia si politica merg mina-n mina, o lume in care orice urma de proiect cu sanse de a fi durabil si temeinic trebuie stearsa rapid, maturata cu valuri de mistouri si injuraturi, ca sa nu apuce sa iasa in evidenta. Probabil ca asa trebuie sa fie, sa traim vremuri in care democratia devine sinonima cu victoria clovnilor. Daca asa stau lucrurile, la cit de buni sintem, avem sansa de a termina cursa pe locuri fruntase. Ne pricepem de minune sa maimutarim orice buna intentie si stim, ca nimeni altii, sa ne prefacem ca luam lucrurile in serios. Dar, daca nu asa se cistiga pariul pe zilele ce vin, e clar ca ne-am ars.
Astazi nu mai putem fara televizor. Am pornit cu el pe drumul spre capitalism, raminem lipiti de telecomanda! Camera de luat vederi transforma politicienii in personaje ubicue, n-apuci tu sa schimbi canalul mai repede decit reusesc ei sa treaca dintr-un studio intr-altul.
De partea cealalta, tolanit pe canapea, fata-n fata cu actualitatea filtrata prin talk-show-uri, sta un cetatean roman, dornic de schimbare. Omul bea o bere, apasa butoanele, mai atipeste la ore tirzii, dar se vrea bagat in seama si respectat pentru ca e contribuabil. La fel ca in ’89, asteapta sa vada cum se va incheia partida si atunci e pregatit sa iasa pe strazi pentru a serba victoria.
Cu dispute majore jalonate de disparitia Elodiei si de botezul micutului Maximus, viata
romaneasca se scurge, lasind in urma o suma de mirari niciodata lamurite: cum votam si pe cine, ce bani luam de la UE, care e finalul taxei auto, ce s-a ales de legea ANI sau de Fondul Proprietatea, cine da banii pentru majorarea pensiilor sau care este orizontul de asteptare pentru mareata realizare care ar fi construirea unei noi autostrazi. O suma de apostoli ai spectacolului, travestiti in moderatori de talk-show sau de invitati aducatori de rating, trec intrebarile de mai sus sub tacere, dind glas unor framintari nationale mult mai profunde, care incep cu Basescu si se termina cu acelasi Basescu.
Spectacolul are succes. Ne ridem, carevasazica! La unul facem misto de freza, de vocabular, de operatia de hernie. El e Baselu. Celalalt e Motociclistul. Uite-l si pe Prostanac! Foarte tare, frate! Sint de-ai nostri, baieti de baieti sau fraieri cocliti nimeriti in scena publica. Las’ ca-i stim noi! Din fata televizorului sau a tastaturii, sa le dam fara numar, fara numar...
Blestemata sa-si vada destinul schimbat cu ajutorul transmisiilor TV, Romania e astazi dependenta de camera de luat vederi. Nimic fara rating, totul pentru victoria show-ului, oricum ar fi el. Dezbaterea publica, spectacolul ideilor, splendoarea retoricii si taisul argumentarii au fost inlocuite cu o rostogolire bizara de icnete, injuraturi si replici taioase care ne dau iluzia ca traim intr-o societate transparent-democratica. Unora li se pare ca au un cuvint de spus atunci cind voteaza cu SMS-ul sau cind injura pe forumuri. Altora li se pare potrivit sa faca misto de succesurile Elenei, dar n-au invatat cind nu se scrie miau de pisica. S-ar zice ca Romania e o tara libera, dar, de fapt, imi pare a fi doar o tara trista.
Poate ca asa arata lumea viitorului. O lume in care bascalia si politica merg mina-n mina, o lume in care orice urma de proiect cu sanse de a fi durabil si temeinic trebuie stearsa rapid, maturata cu valuri de mistouri si injuraturi, ca sa nu apuce sa iasa in evidenta. Probabil ca asa trebuie sa fie, sa traim vremuri in care democratia devine sinonima cu victoria clovnilor. Daca asa stau lucrurile, la cit de buni sintem, avem sansa de a termina cursa pe locuri fruntase. Ne pricepem de minune sa maimutarim orice buna intentie si stim, ca nimeni altii, sa ne prefacem ca luam lucrurile in serios. Dar, daca nu asa se cistiga pariul pe zilele ce vin, e clar ca ne-am ars.
Nea Gogu şi desantul NATO
Edilii români au fost cuprinşi brusc de frenezie gospodărească
Nea Gogu are cu ce se mândri. A fost ales între cei 133 de măturători de elită ai ţării. Şi de ce nu, ai întregii lumi. Face parte din trupele de intervenţie rapidă ale salubrităţii bucureştene pe perioada summitului NATO. Nu prea ştie el ce-i ăla summit, de NATO parcă ar fi auzit ceva, dar e hotărât să le arate tuturor ce bine mânuieşte mătura. Deocamdată, mândria lui este o legitimaţie specială care-i dă voie să umble prin perimetrul interzis muritorilor de rând, cot la cot cu sepepiştii.
Nea Gogu a obţinut, cum s-ar zice, primul nivel de securitate globală. E şi normal dacă ne gândim că "oamenii de serviciu" se numără, alături de jandarmi, medici
sau agenţi secreţi, printre membrii personalului de urgenţă care veghează la buna desfăşurare a unui asemenea eveniment. Un eveniment nemaiîntâlnit la care participă zeci de şefi de stat sau de guvern, sute de generali sau miniştri şi mii de funcţionari şi ziarişti.
La prima vedere, misia gunoierului pare cea mai uşoară. Adică nu-i acelaşi lucru să razi un găinaţ din calea coloanei prezidenţiale cu dejucarea, doamne fereşte, a vreunui atentat terorist. Pentru şefii lui nea Gogu însă, curăţenia e la fel de importantă ca siguranţa înalţilor oaspeţi. Cărora trebuie să le oferim tot confortul. De la o privelişte plăcută prin geamurile fumurii ale limuzinei şi până la euroveceurile instalate la doi paşi de sala de şedinţe.
Aşa se face că, din Capitală şi până pe litoral, străzile sau uliţele s-au umplut de muncitori scoşi la plombat gropi şi de chivuţe puse să vopsească borduri. Pentru orice eventualitate, chiar dacă traseul oficial nu va trece pe acolo. Până şi aurolacii au fost evacuaţi din locuinţele lor subterane, iar capacele de canal au fost sudate ca nu cumva să se întoarcă peste noapte la "domiciliu". Nu de alta, dar pot fi lesne confundaţi cu soldaţii lui Bin Laden.
Că edilii români au fost cuprinşi brusc de frenezie gospodărească la auzul veştii că s-ar putea să le calce pragul însuşi Bush sau însuşi Putin nu-i rău. Măcar atât să se vadă în urma summitului NATO. Agitaţia asta suferă însă de heirupismul tipic vizitelor lui Ceauşescu prin judeţele patriei. Mai lipseşte doar să se astupe scorburile copacilor cu ciment, cum se proceda pe vremuri pentru a-i face pe plac Tovarăşei, o mare amatoare de feng-shui.
În rest, obiceiul de a băga gunoiul sub preşul pe care va păşi "Cârmaciul" a rămas neschimbat. Ca şi nea Gogu, care a dat cu mătura din dictatură şi până-n democraţie. Singura diferenţă este, acum, legitimaţia care-i dă dreptul să participe la procesul securităţii globale. Alături de "colegii" de la CIA.
Nea Gogu are cu ce se mândri. A fost ales între cei 133 de măturători de elită ai ţării. Şi de ce nu, ai întregii lumi. Face parte din trupele de intervenţie rapidă ale salubrităţii bucureştene pe perioada summitului NATO. Nu prea ştie el ce-i ăla summit, de NATO parcă ar fi auzit ceva, dar e hotărât să le arate tuturor ce bine mânuieşte mătura. Deocamdată, mândria lui este o legitimaţie specială care-i dă voie să umble prin perimetrul interzis muritorilor de rând, cot la cot cu sepepiştii.
Nea Gogu a obţinut, cum s-ar zice, primul nivel de securitate globală. E şi normal dacă ne gândim că "oamenii de serviciu" se numără, alături de jandarmi, medici
sau agenţi secreţi, printre membrii personalului de urgenţă care veghează la buna desfăşurare a unui asemenea eveniment. Un eveniment nemaiîntâlnit la care participă zeci de şefi de stat sau de guvern, sute de generali sau miniştri şi mii de funcţionari şi ziarişti.
La prima vedere, misia gunoierului pare cea mai uşoară. Adică nu-i acelaşi lucru să razi un găinaţ din calea coloanei prezidenţiale cu dejucarea, doamne fereşte, a vreunui atentat terorist. Pentru şefii lui nea Gogu însă, curăţenia e la fel de importantă ca siguranţa înalţilor oaspeţi. Cărora trebuie să le oferim tot confortul. De la o privelişte plăcută prin geamurile fumurii ale limuzinei şi până la euroveceurile instalate la doi paşi de sala de şedinţe.
Aşa se face că, din Capitală şi până pe litoral, străzile sau uliţele s-au umplut de muncitori scoşi la plombat gropi şi de chivuţe puse să vopsească borduri. Pentru orice eventualitate, chiar dacă traseul oficial nu va trece pe acolo. Până şi aurolacii au fost evacuaţi din locuinţele lor subterane, iar capacele de canal au fost sudate ca nu cumva să se întoarcă peste noapte la "domiciliu". Nu de alta, dar pot fi lesne confundaţi cu soldaţii lui Bin Laden.
Că edilii români au fost cuprinşi brusc de frenezie gospodărească la auzul veştii că s-ar putea să le calce pragul însuşi Bush sau însuşi Putin nu-i rău. Măcar atât să se vadă în urma summitului NATO. Agitaţia asta suferă însă de heirupismul tipic vizitelor lui Ceauşescu prin judeţele patriei. Mai lipseşte doar să se astupe scorburile copacilor cu ciment, cum se proceda pe vremuri pentru a-i face pe plac Tovarăşei, o mare amatoare de feng-shui.
În rest, obiceiul de a băga gunoiul sub preşul pe care va păşi "Cârmaciul" a rămas neschimbat. Ca şi nea Gogu, care a dat cu mătura din dictatură şi până-n democraţie. Singura diferenţă este, acum, legitimaţia care-i dă dreptul să participe la procesul securităţii globale. Alături de "colegii" de la CIA.
Tăriceanu şi Grânarul Europei
Aflat în vizită la Bacău, premierul Călin Popescu-Tăriceanu le-a spus fermierilor şi primarilor că doreşte ca România să devină al doilea mare producător agricol din Europa, după Franţa".
El i-a îndemnat pe fermieri să acceseze fondurile europene, dar a atenţionat că banii nu se dau la modul „Luaţi şi faceţi ce vreţi cu ei“, ci pentru proiecte viabile de modernizare a agriculturii.
În timp ce Tăriceanu le explica elegant fermierilor - un eufemism pentru ţărani - la căminul cultural din comuna Blăgeşti (judeţul Bacău) cum vor domina ei în Europa, iar în hambare le vor curge milioane de euro, la Bucureşti o sută de agricultori pichetau Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Sindicaliştii susţineau că, fără subvenţionarea domeniului, agricultura este „în colaps“. Şi manifestau pentru nişte lucruri „ridicole“ când eşti pus să visezi cu ochii deschişi la trezoreria Uniunii Europene: preţul la motorină, subvenţiile pentru legumicultură, pomicultură şi zootehnie, precum şi neachitarea subvenţiilor restante din 2007. Potrivit liderului Agrostar, agricultura a fost falimentată deliberat pentru a fi trecută „pe nimic“ în proprietatea diverşilor investitori, căderea producţiei agricole fiind rezultatul „otrăvit“ al incompetenţei politicienilor de la Bucureşti.
Teoretic, premierul Tăriceanu are dreptate, dar a închide ochii la ce se întâmplă în agricultura românească, cu speranţa că El Dorado-ul european va rezolva situaţia, este o promisiune ieftină, politicianistă. Aţi văzut fermieri de rând să ştie cum să acceseze programele europene? Câţi au internet sau câţi bani nu au fost returnaţi pentru că nu au fost folosiţi?
În plus
, primul-ministru a căzut în capcana populistă care circulă de la Primul Război Mondial încoace: „România a fost grânarul Europei“. Ani întregi ne-a fost inoculată această idee. În realitate, după cum a demonstrat prof. Dr. Victor Axenciuc, aceasta este o legendă: „Datele statistice ne arată clar că atât datorită resurselor sale naturale
- suprafaţă şi populaţie -, cât şi datorită caracterului preponderent manual al procesului de producţie cu randamente reduse, România nu a putut şi nu putea să fie o bază prioritară de aprovizionare cu cereale a Europei, sau cum a circulat legenda - grânarul Europei“.
Iar ca să păstrăm adevărul, cea care s-ar califica la acest titlu de grânar al bătrânului continent ar fi mai curând Ucraina. Soluţia premierului aduce mai mult cu cea a unui banc: „Declarăm război Americii şi ne predăm“. Agricultura României a trecut de la paranoia lui Nicolae Ceauşescu la paragină. Legea fondului funciar a fărâmiţat marile culturi, iar distrugerea sistemului
de irigaţii a dus la producerea unor noi deşerturi. Aşa se face că în ţări unde precipitaţiile nu sunt abundente, precum Grecia sau Turcia, agricultorii au recolte bune, iar la noi nu se face nimic. Tractorul Braşov a fost închis, subvenţiile nu există, iar supermarketurile nu primesc produse
româneşti. Mai putem vorbi despre agricultură în aceste condiţii? Sau apelăm la UE?
El i-a îndemnat pe fermieri să acceseze fondurile europene, dar a atenţionat că banii nu se dau la modul „Luaţi şi faceţi ce vreţi cu ei“, ci pentru proiecte viabile de modernizare a agriculturii.
În timp ce Tăriceanu le explica elegant fermierilor - un eufemism pentru ţărani - la căminul cultural din comuna Blăgeşti (judeţul Bacău) cum vor domina ei în Europa, iar în hambare le vor curge milioane de euro, la Bucureşti o sută de agricultori pichetau Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Sindicaliştii susţineau că, fără subvenţionarea domeniului, agricultura este „în colaps“. Şi manifestau pentru nişte lucruri „ridicole“ când eşti pus să visezi cu ochii deschişi la trezoreria Uniunii Europene: preţul la motorină, subvenţiile pentru legumicultură, pomicultură şi zootehnie, precum şi neachitarea subvenţiilor restante din 2007. Potrivit liderului Agrostar, agricultura a fost falimentată deliberat pentru a fi trecută „pe nimic“ în proprietatea diverşilor investitori, căderea producţiei agricole fiind rezultatul „otrăvit“ al incompetenţei politicienilor de la Bucureşti.
Teoretic, premierul Tăriceanu are dreptate, dar a închide ochii la ce se întâmplă în agricultura românească, cu speranţa că El Dorado-ul european va rezolva situaţia, este o promisiune ieftină, politicianistă. Aţi văzut fermieri de rând să ştie cum să acceseze programele europene? Câţi au internet sau câţi bani nu au fost returnaţi pentru că nu au fost folosiţi?
În plus
, primul-ministru a căzut în capcana populistă care circulă de la Primul Război Mondial încoace: „România a fost grânarul Europei“. Ani întregi ne-a fost inoculată această idee. În realitate, după cum a demonstrat prof. Dr. Victor Axenciuc, aceasta este o legendă: „Datele statistice ne arată clar că atât datorită resurselor sale naturale
- suprafaţă şi populaţie -, cât şi datorită caracterului preponderent manual al procesului de producţie cu randamente reduse, România nu a putut şi nu putea să fie o bază prioritară de aprovizionare cu cereale a Europei, sau cum a circulat legenda - grânarul Europei“.
Iar ca să păstrăm adevărul, cea care s-ar califica la acest titlu de grânar al bătrânului continent ar fi mai curând Ucraina. Soluţia premierului aduce mai mult cu cea a unui banc: „Declarăm război Americii şi ne predăm“. Agricultura României a trecut de la paranoia lui Nicolae Ceauşescu la paragină. Legea fondului funciar a fărâmiţat marile culturi, iar distrugerea sistemului
de irigaţii a dus la producerea unor noi deşerturi. Aşa se face că în ţări unde precipitaţiile nu sunt abundente, precum Grecia sau Turcia, agricultorii au recolte bune, iar la noi nu se face nimic. Tractorul Braşov a fost închis, subvenţiile nu există, iar supermarketurile nu primesc produse
româneşti. Mai putem vorbi despre agricultură în aceste condiţii? Sau apelăm la UE?
America plateste 16.500 de dolari pentru viata unui roman
Romania a aflat ieri unul dintre cele mai dureroase adevaruri de la Revolutie incoace. Familia basistului Teo Peter, ucis in noaptea de 3 spre 4 decembrie 2004 de puscasul marin Cristopher Van Goethem, a dezvaluit pentru prima data oferta financiara a autoritatilor din SUA, ce ar fi trebuit sa duca la inchiderea procesului: 16.500 de dolari. Acesta este pretul pe care americanii l-au oferit in schimbul vietii unui om care, asa cum au recunoscut si negociatorii de la Washinghton, a ocupat un rol important in peisajul culturii romanesti. Probabil jignita de aceasta propunere, venita dupa aproape un an de la accident, familia a refuzat banii.
Ceea ce a urmat insa dupa declinarea ofertei este o lectie de justitie pe care cei din Statele Unite au dat-o romanilor. Albirea puscasului marin de catre instanta nu s-a facut nici la comanda politica, nici la ordin venit pe linie militara, ci pur si simplu pe baza probelor existente la dosar. Asa s-a ajuns la concluzia aberanta ca este posibil ca victima sa nu fi fost in masina in momentul producerii accidentului. In Romania, aceasta remarca a starnit revolta, insa, pentru americanii care au judecat cazul, constatarea a fost una cat se poate de normala.
Demersurile facute de partea romaneasca pentru aflarea adevarului au fost aproape nule. Statul nu si-a pus nici un moment problema sa-l trimita pe taximetristul in masina caruia se afla Teo Peter in fata instantei din Statele Unite. In plus
, ancheta de la Bucuresti a fost condusa cu precadere de doi procurori americani, carora nu li se poate imputa faptul ca nu s-au dat de ceasul mortii sa-si scoata conationalul vinovat. Pe durata procesului, nici un reprezentant al Ministerului de Externe nu si-a facut remarcata prezenta la vreunul din termenele de judecata. Este posibil ca nici macar familia basistului sa nu fi fost atat de transanta, sperand sa obtina o suma mai mare din partea statului american. Un argument in acest sens este intarzierea cu care a iesit la iveala propunerea financiara a Statelor Unite. In aceste conditii, albirea puscasului marin poate fi o lectie pentru Romania. Asa am invatat ca alianta cu SUA nu functioneaza si in fata instantelor, iar pretul pus de americani pe noi nu este unul foarte mare.
Ceea ce a urmat insa dupa declinarea ofertei este o lectie de justitie pe care cei din Statele Unite au dat-o romanilor. Albirea puscasului marin de catre instanta nu s-a facut nici la comanda politica, nici la ordin venit pe linie militara, ci pur si simplu pe baza probelor existente la dosar. Asa s-a ajuns la concluzia aberanta ca este posibil ca victima sa nu fi fost in masina in momentul producerii accidentului. In Romania, aceasta remarca a starnit revolta, insa, pentru americanii care au judecat cazul, constatarea a fost una cat se poate de normala.
Demersurile facute de partea romaneasca pentru aflarea adevarului au fost aproape nule. Statul nu si-a pus nici un moment problema sa-l trimita pe taximetristul in masina caruia se afla Teo Peter in fata instantei din Statele Unite. In plus
, ancheta de la Bucuresti a fost condusa cu precadere de doi procurori americani, carora nu li se poate imputa faptul ca nu s-au dat de ceasul mortii sa-si scoata conationalul vinovat. Pe durata procesului, nici un reprezentant al Ministerului de Externe nu si-a facut remarcata prezenta la vreunul din termenele de judecata. Este posibil ca nici macar familia basistului sa nu fi fost atat de transanta, sperand sa obtina o suma mai mare din partea statului american. Un argument in acest sens este intarzierea cu care a iesit la iveala propunerea financiara a Statelor Unite. In aceste conditii, albirea puscasului marin poate fi o lectie pentru Romania. Asa am invatat ca alianta cu SUA nu functioneaza si in fata instantelor, iar pretul pus de americani pe noi nu este unul foarte mare.
Alegeri cu uninominalul în gât
Nici dacă ar oferi recompense grase în euro, partidele nu ar găsi candidaţii doriţi pentru primăriile marilor oraşe. Mai sunt două luni şi jumătate până la alegeri, iar discuţiile despre cine, unde, cum au avut drept singur rezultat concret fixarea unor termene de anunţare a candidaturilor, determinată de nevoia de a urgenta lucrurile, şi nu de găsirea unor răspunsuri. Adunate de la stânga şi de la dreapta, doar patru persoane au declarat ferm că vor la primărie: finul preşedintelui Băsescu, Gheorghe Falcă, de la PDL, la Arad, Gheorghe Ştefan (Pinalti), de la acelaşi partid, la Piatra Neamţ, Radu Mazăre de la PSD, la Constanţa, şi Dan Bittman de la ecologişti, la Bucureşti. Alţii nici cu rugăminţi fierbinţi nu se înduplecă, de parcă statura şi ambiţiile lor politice ar întrece porţile cetăţii.
Partidele ar putea depăşi uşor impasul, dacă ar lăsa organizaţiile locale să facă nominalizarile, dar hipercentralizarea deciziei politice este singura modalitate în care ştiu să funcţioneze, iar la alegerile locale şi parlamentare de anul acesta, liderii vor controla mai mult ca niciodată iniţiativele din teritoriu.
Triplul scrutin uninominal – pentru primari, pentru şefii de consilii judeţene şi parlamentari - le pune însă o insurmontabilă problemă: cea a oamenilor. Pentru a capta atenţia electoratului, le trebuie nume, nu anonimi, măcar o notabilitate din partea locului, dacă nu una unsă cu alifie de Bucureşti.
La PD-L, un detaşament din conducerea partidului a fost dislocat în judeţe, ţintind şefia consiliilor, dar majoritatea primăriilor au rămas descoperite. Democrat-liberalii întreţin un aşa-zis suspans în legătură cu Capitala, când, de fapt, nu au niciun aspirant, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Liviu Negoiţă persistând în refuzuri. PSD stă şi mai prost: cu excepţia unor baroni care ţin să-şi reînnoiască mandatul, nu există alţi pretendenţi.
Geoană le-a cerut, din nou, colegilor de Birou să se arunce în bătălia locală şi l-a ascultat doar Ilie Sârbu, care vrea şefia Consiliului Judeţean Timiş. De primării fug toţi aceia cu vână politică. Ordinea importanţei la locale s-a inversat pentru toţi: victoria nu se mai măsoară în numărul oraşelor câştigate, ci al consiliilor judeţene, în tandemul şef de judeţ-primar fiind considerat – din motive de mânuire politică a banilor – mai puternic cel dintâi. Partidele nu au însă nume pentru a asigura, fără Bucureşti, 42 de astfel de cupluri.
Prea mult uninominal, pentru posibilităţile lor. L-au înghiţit forţat şi, acum, le stă în gât. De unde să scoată personalităţi sau oameni cu vocaţie administrativă, când, de ani de zile, nimic nu mai creşte şi nu se mai coace în serele lor?! Organizaţiile de tineret sunt bune la făcut campanii
electorale şi primire voioasă a bătrânilor cu ifose academice, veniţi, la şcolile de vară, să le înveţe politica. Invariabil, tinerii cer o treime din locurile eligibile, dar primesc două-trei şi doar unuia dintre ei i se dă un scaun, mai în spate, la masa veşnicilor înţelepţi ai partidului.
Partidele ar putea depăşi uşor impasul, dacă ar lăsa organizaţiile locale să facă nominalizarile, dar hipercentralizarea deciziei politice este singura modalitate în care ştiu să funcţioneze, iar la alegerile locale şi parlamentare de anul acesta, liderii vor controla mai mult ca niciodată iniţiativele din teritoriu.
Triplul scrutin uninominal – pentru primari, pentru şefii de consilii judeţene şi parlamentari - le pune însă o insurmontabilă problemă: cea a oamenilor. Pentru a capta atenţia electoratului, le trebuie nume, nu anonimi, măcar o notabilitate din partea locului, dacă nu una unsă cu alifie de Bucureşti.
La PD-L, un detaşament din conducerea partidului a fost dislocat în judeţe, ţintind şefia consiliilor, dar majoritatea primăriilor au rămas descoperite. Democrat-liberalii întreţin un aşa-zis suspans în legătură cu Capitala, când, de fapt, nu au niciun aspirant, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Liviu Negoiţă persistând în refuzuri. PSD stă şi mai prost: cu excepţia unor baroni care ţin să-şi reînnoiască mandatul, nu există alţi pretendenţi.
Geoană le-a cerut, din nou, colegilor de Birou să se arunce în bătălia locală şi l-a ascultat doar Ilie Sârbu, care vrea şefia Consiliului Judeţean Timiş. De primării fug toţi aceia cu vână politică. Ordinea importanţei la locale s-a inversat pentru toţi: victoria nu se mai măsoară în numărul oraşelor câştigate, ci al consiliilor judeţene, în tandemul şef de judeţ-primar fiind considerat – din motive de mânuire politică a banilor – mai puternic cel dintâi. Partidele nu au însă nume pentru a asigura, fără Bucureşti, 42 de astfel de cupluri.
Prea mult uninominal, pentru posibilităţile lor. L-au înghiţit forţat şi, acum, le stă în gât. De unde să scoată personalităţi sau oameni cu vocaţie administrativă, când, de ani de zile, nimic nu mai creşte şi nu se mai coace în serele lor?! Organizaţiile de tineret sunt bune la făcut campanii
electorale şi primire voioasă a bătrânilor cu ifose academice, veniţi, la şcolile de vară, să le înveţe politica. Invariabil, tinerii cer o treime din locurile eligibile, dar primesc două-trei şi doar unuia dintre ei i se dă un scaun, mai în spate, la masa veşnicilor înţelepţi ai partidului.
Loto pentru Felix
Presedintele de onoare al PC
vrea sa puna mana pe afacerile "Programul Video Loterie" si "Pariloto" * Jocurile electronice si pariurile sportive produc anual zeci de milioane de euro, bani care provin, in mare parte, din castigurile la Loto 6/49
ZIUA a dezvaluit in urma cu doua zile ca Loteria Romana pierde milioane de euro anual de pe urma unor contracte paguboase incheiate cu doua firme grecesti. Conducerea Loteriei s-a grabit sa confirme informatiile publicate de ziarul nostru, subliniind ca sunt afectate interesele companiei si ale statului roman. In realitate, Compania Nationala Loteria Romana doreste rezilierea contractului cu firmele Intracom SA Hellenic Telecommunication Electronics Industry si Intralot Intregrated Lottery Sistems. Odata rupta intelegerea, afacerea ar urma sa ajunga, potrivit informatiilor noastre, pe mana presedintelui de onoare al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, seful pe linie de partid al directoarei Lilianei Ghervasuc-Minca, vicepresedinte al PC.
Firmele Intracom SA Hellenic Telecommunication Electronics Industry si Intralot Intregrated Lottery Sistems and Services au incheiat, in 2003, contracte pe zece ani cu fostul director al Loteriei, Nicolae Cristea, pentru "Programul Video Loterie" (jocuri electronice) si "Pariloto" (pariuri sportive). Grecii primesc intre 70 si 85% din profit, iar Loteria plateste toate taxele si orice alte cheltuieli legate de aparatura. Grecii scot un profit anual de zeci de milioane de euro. Dan Voiculescu, fostul sef al directoarei de la loterie Liliana Ghervasuc-Minca, a pus ochii pe aceasta afacere si incearca sa preia afacerea cu jocuri electronice si pariuri sportive. Conform acelorasi surse ale ZIUA, atat Dan Voiculescu cat si conducerea Loteriei Romane fac de mai multe luni presiuni asupra patronilor greci pentru a-i determina sa renunte la cele doua contracte. De altfel, presa a scris despre o intalnire intre Liliana Ghervasuc-Minca, presedintele Intracom Socrate Kokkalis, dar si Dan Voiculescu. Intalnirea a avut loc la mijlocul lunii februarie, la restaurantul Gallo Nero situat pe Bulevardul Decebal din Capitala, cu prilejul unei petreceri exclusiviste. Conform informatiilor noastre, atunci Dan Voiculescu, dar si Liliana Ghervasuc-Minca, au incercat sa-l convinga pe Socrate Kokkalis sa renunte la contracte pentru ca afacerea sa fie preluata de presedintele de onoare al Partidului Conservator. O afacere care i-ar aduce milioane de euro anual.
Offshore-ul lui Copos
Trebuie spus ca Dan Voiculescu este implicat deja in afacere prin intermediul lui George Copos, fostul prim-vice prim ministru din partea Partidului Conservator, un personaj strans legat de Loteria Romana si de banii acestei companii. Astfel, asa cum ZIUA a dezvaluit in urma cu doua zile, cele doua societati grecesti au mandatat o a treia firma, Lotrom SA, sa achizitioneze aparatele pentru cele doua jocuri de noroc ale Loteriei. Societatea Lotrom este controlata chiar de catre patronii de la Intralot si Intracom care detin actiuni in nume propriu sau prin intermediul celor doua firme care au incheiat contracte cu Loteria. Printre actionari apare insa si un off-shore inregistrat in Cipru care profita la randul sau de pe urma acestei afaceri. Este vorba despre Megapearl Limited. O firma controlata de George Copos, care, potrivit informatiilor de la Registrul Comertului, detine 5% din actiunile de la Lotrom, procent suficient pentru a-i asigura o cota de profit de milioane de euro. Ca Megapearl este controlata de George Copos este dovedit si de faptul ca acest off-shore apare ca actionar la toate firmele fostului vicepremier PC. In acest sens, Megapearl are 6,75% din actiunile Ana Holding SA, 2% din cele ale firmei Ana Pan SA, 6,75% din actiunile de la Ana Residences SA, 99% din procentele Ana Tower SRL. De asemenea, acelasi off-shore figureaza printre actionarii de la Fotbal Club Rapid SA unde detine aproape 21% din actiuni.
Schimbari la INTACT
Majoritatea greilor din managementul Grupului Intact vor fi pusi pe liber incepand cu luna aprilie, sustin surse confidentiale. Actiunea nu il vizeaza si pe Sorin Oancea, care va gestiona un alt proiect. Masura a fost luata de patronul Dan Voiculescu in contextul negocierilor cu RTL.
Secretara lui Voiculescu
Actuala directoare a Loteriei, Liliana Ghervasuc-Minca, a fost descoperita si lansata la inceputul anilor '90 de generalul Victor Atanasie Stanculescu, pe cand era o tanara dactilografa la Ministerul Resurselor si Industriei. Stanculescu, care conducea ministerul mamut al Economiei ce includea si Industria, a plasat-o pe Ghervasuc pe post de secretara si asistent manager in cadrul reprezentantei din Romania a grupului anglo-indian Balli Group PLC. Adica acolo unde el a devenit ulterior consilier si vicepresedinte al reprezentantei. Ghervasuc a ocupat aceasta functie incepand cu 1993 pana in 2000. In perioada 2005-2006, a fost presedinte al Agentiei Nationale de Control a Exporturilor (ANCEX), cu rang de secretar de stat. Din 2007 a fost numita sefa Loteriei Romane. Pe plan politic, Liliana Ghervasuc-Minca este vicepresedinte al Partidului Conservator.
"Contractele prejudiciaza statul"
Loteria Romana a confirmat toate dezvaluirile facute de noi in urma cu doua zile. "Precizam ca informatiile aparute in cotidianul <> cu privire la faptul ca, contractele incheiate cu partenerii greci sunt defavorabile, chiar paguboase pentru statul roman, sunt sustinute de raportul ANAF din anul 2007, raport in care s-a facut o analiza cu masuri foarte clare, situatie care face obiectul Directiei Nationale Anticoruptie.
Referitor la sumele aparute in acelasi articol mentionam ca aceste date se regasesc partial in raportul ANAF, in prevederile contractuale si in dosarul aflat in cercetari la DNA", se arata intr-un comunicat al Loteriei. Reprezentantii Loteriei sustin ca sumele care sunt incasate de firmele grecesti prejudiciaza statul roman si ca s-a incercat remedierea acestui aspect. "Conditiile si termenii din contractele incheiate de catre fostul Director General Nicolae Cristea sunt bine cunoscute presei, care a subliniat
de fiecare data ca sumele foarte mari pe care le incaseaza partenerii greci priveaza in primul rand bugetul de stat. In ultimii doi ani, actuala conducere a companiei a facut toate demersurile necesare pentru a remedia, prin renegocieri cu partenerii greci, toate conditiile care aduc atingere intereselor companiei si implicit statului roman. (...) Increderea publicului demonstrata deja pentru jocurile organizate si administrate de Loteria Romana reprezinta cel mai important aspect in activitatea pe care o desfasuram. Aceasta incredere ne obliga sa sprijinim toate organele de verificare si control ale statului, in vederea reglementarii situatiei de fapt in care se afla C.N. <> S.A. in relatiile contractuale cu partenerii greci", se mai precizeaza in acelasi comunicat.
Loteria conservatoare
Loteria Romana se afla sub controlul lui Dan Voiculescu si a Partidului Conservator de mai multi ani. Institutia a fost de altfel unul dintre principalii parteneri de afaceri pentru diferiti membri ai PC. Vom prezenta in continuare pe scurt cateva dintre aceste cazuri.
Cel care a profitat din plin de pe urma afacerilor cu Loteria a fost George Copos. ZIUA a dezvaluit in premiera ca acesta a incasat aproximativ un milion de euro dupa ce, in perioada in care Loteria Romana era condusa de Nicolae Cristea, si el membru PC, a vandut companiei cateva zeci de spatii ce apartineau societatii Ana Electronics. Dupa dezvaluirile din ziarul nostru, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au declansat o ancheta in acest caz. Ulterior, George Copos a fost trimis in judecata pentru evaziune fiscala. Si fostul director al Loteriei, Nicolae Cristea, a fost deferit instantei. Aceasta nu a fost insa singura legatura a lui Copos cu Loteria Romana. Fostul vicepremier a incasat bani de la Loterie si de pe urma spatiilor pe care le-a pus la dispozitia companiei contra unei chirii. Concret, o buna perioada de timp, tragerile saptamanale pentru jocurile "6 din 49" si "Noroc" au avut loc intr-o hala din Sectorul 2 al Capitalei detinuta de George Copos. De asemenea, si postul de televiziune al lui Dan Voiculescu a castigat de pe urma Loteriei Nationale. In 2005, compania a decis ca tragerile loto sa fie mutate de la TVR la Antena 1. Astfel, televiziunea lui Voiculescu a incasat bani frumosi de pe urma reclamelor
difuzate inainte si dupa tragerile loto. Si Saptamana Financiara SRL, care editeaza publicatia cu acelasi nume si care apartine tot familiei Voiculescu, a primit bani de la Loteria Romana. Mai exact, institutia condusa de fina lui Dan Voiculescu a sponsorizat cu 15.000 de euro proiectul "Marci romanesti de succes", eveniment organizat de Saptamana Financiara. Intrucat Legea 32/1994 interzicea ca o companie cu capital de stat, asa cum este cazul Loteriei, sa sponsorizeze o companie privata ci numai fundatii sau asociatii, a fost folosit un subterfugiu. Banii au fost dati Asociatiei Generatia Mileniului III, insa in final au ajuns tot la Saptamana lui Voiculescu.
vrea sa puna mana pe afacerile "Programul Video Loterie" si "Pariloto" * Jocurile electronice si pariurile sportive produc anual zeci de milioane de euro, bani care provin, in mare parte, din castigurile la Loto 6/49
ZIUA a dezvaluit in urma cu doua zile ca Loteria Romana pierde milioane de euro anual de pe urma unor contracte paguboase incheiate cu doua firme grecesti. Conducerea Loteriei s-a grabit sa confirme informatiile publicate de ziarul nostru, subliniind ca sunt afectate interesele companiei si ale statului roman. In realitate, Compania Nationala Loteria Romana doreste rezilierea contractului cu firmele Intracom SA Hellenic Telecommunication Electronics Industry si Intralot Intregrated Lottery Sistems. Odata rupta intelegerea, afacerea ar urma sa ajunga, potrivit informatiilor noastre, pe mana presedintelui de onoare al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, seful pe linie de partid al directoarei Lilianei Ghervasuc-Minca, vicepresedinte al PC.
Firmele Intracom SA Hellenic Telecommunication Electronics Industry si Intralot Intregrated Lottery Sistems and Services au incheiat, in 2003, contracte pe zece ani cu fostul director al Loteriei, Nicolae Cristea, pentru "Programul Video Loterie" (jocuri electronice) si "Pariloto" (pariuri sportive). Grecii primesc intre 70 si 85% din profit, iar Loteria plateste toate taxele si orice alte cheltuieli legate de aparatura. Grecii scot un profit anual de zeci de milioane de euro. Dan Voiculescu, fostul sef al directoarei de la loterie Liliana Ghervasuc-Minca, a pus ochii pe aceasta afacere si incearca sa preia afacerea cu jocuri electronice si pariuri sportive. Conform acelorasi surse ale ZIUA, atat Dan Voiculescu cat si conducerea Loteriei Romane fac de mai multe luni presiuni asupra patronilor greci pentru a-i determina sa renunte la cele doua contracte. De altfel, presa a scris despre o intalnire intre Liliana Ghervasuc-Minca, presedintele Intracom Socrate Kokkalis, dar si Dan Voiculescu. Intalnirea a avut loc la mijlocul lunii februarie, la restaurantul Gallo Nero situat pe Bulevardul Decebal din Capitala, cu prilejul unei petreceri exclusiviste. Conform informatiilor noastre, atunci Dan Voiculescu, dar si Liliana Ghervasuc-Minca, au incercat sa-l convinga pe Socrate Kokkalis sa renunte la contracte pentru ca afacerea sa fie preluata de presedintele de onoare al Partidului Conservator. O afacere care i-ar aduce milioane de euro anual.
Offshore-ul lui Copos
Trebuie spus ca Dan Voiculescu este implicat deja in afacere prin intermediul lui George Copos, fostul prim-vice prim ministru din partea Partidului Conservator, un personaj strans legat de Loteria Romana si de banii acestei companii. Astfel, asa cum ZIUA a dezvaluit in urma cu doua zile, cele doua societati grecesti au mandatat o a treia firma, Lotrom SA, sa achizitioneze aparatele pentru cele doua jocuri de noroc ale Loteriei. Societatea Lotrom este controlata chiar de catre patronii de la Intralot si Intracom care detin actiuni in nume propriu sau prin intermediul celor doua firme care au incheiat contracte cu Loteria. Printre actionari apare insa si un off-shore inregistrat in Cipru care profita la randul sau de pe urma acestei afaceri. Este vorba despre Megapearl Limited. O firma controlata de George Copos, care, potrivit informatiilor de la Registrul Comertului, detine 5% din actiunile de la Lotrom, procent suficient pentru a-i asigura o cota de profit de milioane de euro. Ca Megapearl este controlata de George Copos este dovedit si de faptul ca acest off-shore apare ca actionar la toate firmele fostului vicepremier PC. In acest sens, Megapearl are 6,75% din actiunile Ana Holding SA, 2% din cele ale firmei Ana Pan SA, 6,75% din actiunile de la Ana Residences SA, 99% din procentele Ana Tower SRL. De asemenea, acelasi off-shore figureaza printre actionarii de la Fotbal Club Rapid SA unde detine aproape 21% din actiuni.
Schimbari la INTACT
Majoritatea greilor din managementul Grupului Intact vor fi pusi pe liber incepand cu luna aprilie, sustin surse confidentiale. Actiunea nu il vizeaza si pe Sorin Oancea, care va gestiona un alt proiect. Masura a fost luata de patronul Dan Voiculescu in contextul negocierilor cu RTL.
Secretara lui Voiculescu
Actuala directoare a Loteriei, Liliana Ghervasuc-Minca, a fost descoperita si lansata la inceputul anilor '90 de generalul Victor Atanasie Stanculescu, pe cand era o tanara dactilografa la Ministerul Resurselor si Industriei. Stanculescu, care conducea ministerul mamut al Economiei ce includea si Industria, a plasat-o pe Ghervasuc pe post de secretara si asistent manager in cadrul reprezentantei din Romania a grupului anglo-indian Balli Group PLC. Adica acolo unde el a devenit ulterior consilier si vicepresedinte al reprezentantei. Ghervasuc a ocupat aceasta functie incepand cu 1993 pana in 2000. In perioada 2005-2006, a fost presedinte al Agentiei Nationale de Control a Exporturilor (ANCEX), cu rang de secretar de stat. Din 2007 a fost numita sefa Loteriei Romane. Pe plan politic, Liliana Ghervasuc-Minca este vicepresedinte al Partidului Conservator.
"Contractele prejudiciaza statul"
Loteria Romana a confirmat toate dezvaluirile facute de noi in urma cu doua zile. "Precizam ca informatiile aparute in cotidianul <> cu privire la faptul ca, contractele incheiate cu partenerii greci sunt defavorabile, chiar paguboase pentru statul roman, sunt sustinute de raportul ANAF din anul 2007, raport in care s-a facut o analiza cu masuri foarte clare, situatie care face obiectul Directiei Nationale Anticoruptie.
Referitor la sumele aparute in acelasi articol mentionam ca aceste date se regasesc partial in raportul ANAF, in prevederile contractuale si in dosarul aflat in cercetari la DNA", se arata intr-un comunicat al Loteriei. Reprezentantii Loteriei sustin ca sumele care sunt incasate de firmele grecesti prejudiciaza statul roman si ca s-a incercat remedierea acestui aspect. "Conditiile si termenii din contractele incheiate de catre fostul Director General Nicolae Cristea sunt bine cunoscute presei, care a subliniat
de fiecare data ca sumele foarte mari pe care le incaseaza partenerii greci priveaza in primul rand bugetul de stat. In ultimii doi ani, actuala conducere a companiei a facut toate demersurile necesare pentru a remedia, prin renegocieri cu partenerii greci, toate conditiile care aduc atingere intereselor companiei si implicit statului roman. (...) Increderea publicului demonstrata deja pentru jocurile organizate si administrate de Loteria Romana reprezinta cel mai important aspect in activitatea pe care o desfasuram. Aceasta incredere ne obliga sa sprijinim toate organele de verificare si control ale statului, in vederea reglementarii situatiei de fapt in care se afla C.N. <> S.A. in relatiile contractuale cu partenerii greci", se mai precizeaza in acelasi comunicat.
Loteria conservatoare
Loteria Romana se afla sub controlul lui Dan Voiculescu si a Partidului Conservator de mai multi ani. Institutia a fost de altfel unul dintre principalii parteneri de afaceri pentru diferiti membri ai PC. Vom prezenta in continuare pe scurt cateva dintre aceste cazuri.
Cel care a profitat din plin de pe urma afacerilor cu Loteria a fost George Copos. ZIUA a dezvaluit in premiera ca acesta a incasat aproximativ un milion de euro dupa ce, in perioada in care Loteria Romana era condusa de Nicolae Cristea, si el membru PC, a vandut companiei cateva zeci de spatii ce apartineau societatii Ana Electronics. Dupa dezvaluirile din ziarul nostru, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au declansat o ancheta in acest caz. Ulterior, George Copos a fost trimis in judecata pentru evaziune fiscala. Si fostul director al Loteriei, Nicolae Cristea, a fost deferit instantei. Aceasta nu a fost insa singura legatura a lui Copos cu Loteria Romana. Fostul vicepremier a incasat bani de la Loterie si de pe urma spatiilor pe care le-a pus la dispozitia companiei contra unei chirii. Concret, o buna perioada de timp, tragerile saptamanale pentru jocurile "6 din 49" si "Noroc" au avut loc intr-o hala din Sectorul 2 al Capitalei detinuta de George Copos. De asemenea, si postul de televiziune al lui Dan Voiculescu a castigat de pe urma Loteriei Nationale. In 2005, compania a decis ca tragerile loto sa fie mutate de la TVR la Antena 1. Astfel, televiziunea lui Voiculescu a incasat bani frumosi de pe urma reclamelor
difuzate inainte si dupa tragerile loto. Si Saptamana Financiara SRL, care editeaza publicatia cu acelasi nume si care apartine tot familiei Voiculescu, a primit bani de la Loteria Romana. Mai exact, institutia condusa de fina lui Dan Voiculescu a sponsorizat cu 15.000 de euro proiectul "Marci romanesti de succes", eveniment organizat de Saptamana Financiara. Intrucat Legea 32/1994 interzicea ca o companie cu capital de stat, asa cum este cazul Loteriei, sa sponsorizeze o companie privata ci numai fundatii sau asociatii, a fost folosit un subterfugiu. Banii au fost dati Asociatiei Generatia Mileniului III, insa in final au ajuns tot la Saptamana lui Voiculescu.
Elena Basescu si Arhiepiscopul Laurentiu
La inceputul acestei luni am aflat din ziare ca domnisoara Elena Basescu, fiica presedintelui nostru, a fost aleasa in secretar general al tineretului din Partidul Democrat-Liberal cu 98% din voturi. Felicitari! Cica nu prea stapaneste limba romana. Nu are nicio importanta. Nu spunea Elena Ceausescu "codoi" (CO2) cand venea vorba de bioxidul de carbon? Si cu toate acestea a ajuns savanta de renume mondial.
Dupa aceasta alegere am luat cunostinta despre alta victorie electorala pe care riscam s-o ignor daca o doamna preoteasa nu-mi trimitea o gazeta de a carei existenta nu aveam habar: "Ziarul Lumina". Acolo am citit ca IPS Laurentiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului, a devenit prin sufragiu democratic decanul Facultatii de Teologie din Sibiu. De-acum, decanul Laurentiu Streza se afla sub ascultarea arhiepiscopului omonim si se poate consulta oricand cu chiriarhul. Pacat ca nu mai este la moda monologul interior, consacrat in anii '60 de dramaturgul Samuel Beckett.
Spre deosebire de domnisoara Elena Basescu, IPS Laurentiu n-a avut contracandidat cu prilejul scrutinului si a fost ales in unanimitate. Imi imaginez cu cata bucurie ii va fi dat votul fiul sau - nu duhovnicesc, ci dupa trup -, domnul Ciprian Streza, lector la aceeasi Facultate de Teologie din Sibiu. Inainte sa isi asume "ingerescul chip", IPS Laurentiu a facut sa vina pe lume cinci copii. Dar numai patru din ei ii sunt subalterni: lectorul amintit, un alt fiu care preda muzica la aceeasi facultate, o fiica bibliotecara la Arhiepiscopia din Sibiu si alta informaticiana tot acolo.
IPS Laurentiu, care sta pe scaunul - de fapt: numai pe un sfert din el - lui Andrei Saguna, s-a pronuntat la sesiunea Sinodului din noiembrie trecut impotriva legiuirilor inaintasului sau, vechi de vreo 150 de ani, potrivit carora clericii si mirenii din adunarile eparhiale au drept de vot la alegerile de ierarhi. Daca domnul Ciprian Streza va parveni vreodata in Adunarea Eparhiala a Arhiepiscopiei Sibiului, nu va mai putea alege episcopi. Ce lupta s-o fi dat in forul launtric al IPS Laurentiu, intre inima
sa de tata si cea de calugar (mai noua), pana ce in aceasta confruntare cardiaca sa biruie emisfera monahala a cordului Inalt Prea Sfintiei sale!...
Succesul domnisoarei Elena Basescu in alegerile pomenite mai sus mi-a amintit de fiicele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej: Tanti si Lica. Niciuneia dintre ele nu i-a placut politica. Prima s-a maritat cu un compozitor de muzica usoara, spre nemultumirea parintelui ei. Tanti Gheorghiu, sau Tanti Grigoriu, nu a fost o prezenta publica niciodata, nu a vazut-o nimeni la televizor, nu-i aparea fotografia in ziare, lumea nu stia cum arata... Nici Lica Gheorghiu nu avea atractie pentru politica. Pentru publicitate
, da. Fiindca s-a voit actrita. Taica-sau ii satisfacea toate gusturile costisitoare, l-a numit ministru pe cel de-al doilea barbat al ei (ca si pe primul, de altfel), ii tolera pasiunea pentru cinematograf, dar n-o agrea. Mai ales ca il mai tachinau uneori Chivu Stoica sau Bodnaras: "Bine, mai Ghita, da' fata asta a ta nu-si putea alege alta meserie?".
Daca ne luam dupa evocarile unor actori, indeosebi ale lui Dumitru Furdui, de pe urma slabiciunii Licai Gheorghiu pentru film, sub aspect material au profitat unii dintre colegii sai, cinematografia nationala si studiourile de la Buftea. Desi odrasla de lider comunist, Lica Gheorghiu era o femeie credincioasa. Fostul secretar al tatalui ei, Paul Sfetcu, aduce marturii concludente in acest sens in volumul "13 ani in anticamera lui Dej". Seful sau l-a trimis sa se cunune la altar si i-a povestit ca Lica ii conditionase mutarea sub acelasi acoperis cu el de mersul duminica la biserica.
In 1988, staretul de atunci al manastirii Cernica, Parintele Teofil Panait, tratandu-ma cu un coniac frantuzesc, mi-a spus: "Stiti de la cine am sticla asta de Courvoisier?... De la ginerele lui Gheorghiu-Dej. A adus-o pentru parastasul de un an al sotiei care e inmormantata la noi. I-a facut toate pomenirile dupa randuiala".
Dupa aceasta alegere am luat cunostinta despre alta victorie electorala pe care riscam s-o ignor daca o doamna preoteasa nu-mi trimitea o gazeta de a carei existenta nu aveam habar: "Ziarul Lumina". Acolo am citit ca IPS Laurentiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului, a devenit prin sufragiu democratic decanul Facultatii de Teologie din Sibiu. De-acum, decanul Laurentiu Streza se afla sub ascultarea arhiepiscopului omonim si se poate consulta oricand cu chiriarhul. Pacat ca nu mai este la moda monologul interior, consacrat in anii '60 de dramaturgul Samuel Beckett.
Spre deosebire de domnisoara Elena Basescu, IPS Laurentiu n-a avut contracandidat cu prilejul scrutinului si a fost ales in unanimitate. Imi imaginez cu cata bucurie ii va fi dat votul fiul sau - nu duhovnicesc, ci dupa trup -, domnul Ciprian Streza, lector la aceeasi Facultate de Teologie din Sibiu. Inainte sa isi asume "ingerescul chip", IPS Laurentiu a facut sa vina pe lume cinci copii. Dar numai patru din ei ii sunt subalterni: lectorul amintit, un alt fiu care preda muzica la aceeasi facultate, o fiica bibliotecara la Arhiepiscopia din Sibiu si alta informaticiana tot acolo.
IPS Laurentiu, care sta pe scaunul - de fapt: numai pe un sfert din el - lui Andrei Saguna, s-a pronuntat la sesiunea Sinodului din noiembrie trecut impotriva legiuirilor inaintasului sau, vechi de vreo 150 de ani, potrivit carora clericii si mirenii din adunarile eparhiale au drept de vot la alegerile de ierarhi. Daca domnul Ciprian Streza va parveni vreodata in Adunarea Eparhiala a Arhiepiscopiei Sibiului, nu va mai putea alege episcopi. Ce lupta s-o fi dat in forul launtric al IPS Laurentiu, intre inima
sa de tata si cea de calugar (mai noua), pana ce in aceasta confruntare cardiaca sa biruie emisfera monahala a cordului Inalt Prea Sfintiei sale!...
Succesul domnisoarei Elena Basescu in alegerile pomenite mai sus mi-a amintit de fiicele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej: Tanti si Lica. Niciuneia dintre ele nu i-a placut politica. Prima s-a maritat cu un compozitor de muzica usoara, spre nemultumirea parintelui ei. Tanti Gheorghiu, sau Tanti Grigoriu, nu a fost o prezenta publica niciodata, nu a vazut-o nimeni la televizor, nu-i aparea fotografia in ziare, lumea nu stia cum arata... Nici Lica Gheorghiu nu avea atractie pentru politica. Pentru publicitate
, da. Fiindca s-a voit actrita. Taica-sau ii satisfacea toate gusturile costisitoare, l-a numit ministru pe cel de-al doilea barbat al ei (ca si pe primul, de altfel), ii tolera pasiunea pentru cinematograf, dar n-o agrea. Mai ales ca il mai tachinau uneori Chivu Stoica sau Bodnaras: "Bine, mai Ghita, da' fata asta a ta nu-si putea alege alta meserie?".
Daca ne luam dupa evocarile unor actori, indeosebi ale lui Dumitru Furdui, de pe urma slabiciunii Licai Gheorghiu pentru film, sub aspect material au profitat unii dintre colegii sai, cinematografia nationala si studiourile de la Buftea. Desi odrasla de lider comunist, Lica Gheorghiu era o femeie credincioasa. Fostul secretar al tatalui ei, Paul Sfetcu, aduce marturii concludente in acest sens in volumul "13 ani in anticamera lui Dej". Seful sau l-a trimis sa se cunune la altar si i-a povestit ca Lica ii conditionase mutarea sub acelasi acoperis cu el de mersul duminica la biserica.
In 1988, staretul de atunci al manastirii Cernica, Parintele Teofil Panait, tratandu-ma cu un coniac frantuzesc, mi-a spus: "Stiti de la cine am sticla asta de Courvoisier?... De la ginerele lui Gheorghiu-Dej. A adus-o pentru parastasul de un an al sotiei care e inmormantata la noi. I-a facut toate pomenirile dupa randuiala".
România, ţara cu 8 milioane de asistaţi
România a devenit, în ultimii ani, o ţară de asistaţi social. Numai din bugetul Ministerului Muncii, în 2007, aproape 8 milioane de persoane primeau o formă de asistenţă socială. Este adevărat că nu ajunge nimeni să se îmbogăţească din alocaţiile şi indemnizaţiile acordate de Ministerul Muncii, dar, adunate, aşa-numitele prestaţii sociale ajungeau în 2007 la 1,7% din PIB. Acestora se adaugă asistenţa acordată de alte ministere şi administraţii locale, iar cele mai importante sunt sumele alocate pentru asigurarea venitului minim garantat.
De ajutorul statului pentru a ajunge la acest venit beneficiază în prezent 380.000 de familii şi persoane singure. Partea proastă a dărniciei guvernamentale este că nu există nici o coerenţă în gestionarea unitară a fondurilor. Ministerul Muncii, celelalte ministere, bugetul de stat şi autorităţile locale emit acte normative după acte normative fără să ştie unele de altele.
Nici măcar în cadrul aceluiaşi minister, al Muncii, de pildă, nu se ştie dacă sunt familii care primesc simultan mai multe forme de asistenţă, câţi români trăiesc exclusiv din ajutorul statului şi mai ales nu se ştie câţi ar putea fi „reconvertiţi” să treacă în câmpul muncii, având în vedere deficitul de muncitori de pe piaţă. Abia acum, cu ajutorul UE şi al Băncii Mondiale, se încearcă punerea la punct a tuturor „tabelelor” de asistaţi. Thedora Bertzi, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune că instituţia care va gestiona unitar asistenţa socială la nivel naţional, precum şi softul care ne va permite să avem date mai clare despre situaţia asistaţilor vor deveni funcţionale cel mai devreme peste un an.
Revenind la cheltuielile din bugetul Ministerului Muncii, cele mai mari sume sunt indemnizaţiile pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani acordate mamelor salariate – 800 de lei pe lună –, bani care nu reprezintă o pomană, ci o compensare a banilor pierduţi de mamele care vor să stea alături de prunci după naştere. Aceste indemnizaţii se alocă însă doar la 190.000 de beneficiari, din cei 8 milioane. În topul sumelor „împărţite” de Ministerul Muncii, după indemnizaţiile pentru copiii ale căror mame lucrează urmează ajutoarele de încălzire. Cuantumul acestora variază în funcţie de venitul familiilor şi modul de încălzire – de la 500 la 125 de lei pe lună.
Subvenţiile nu se mai acordă însă câtorva sute de mii de familii, ci la peste 4 milioane. În fine, lista „prestaţiilor sociale” se întinde pe trei pagini de tabele scrise mărunt şi cuprinde peste 45 de forme de sprijin, ca: alocaţia de stat pentru copii, alocaţia familială complementară, alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, alocaţia de plasament, indemnizaţia lunară de hrană pentru bolnavii HIV/SIDA, ajutoare de urgenţă, trusou pentru nou-născuţi, sprijin financiar la căsătorie, drepturi pentru persoane cu handicap, subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii etc.
Este paradoxal că, deşi statisticile arată că sărăcia a scăzut în ultimii ani în România, numărul de beneficiari de asistenţă socială a crescut. Asta s-ar putea datora şi unei „definiţii” neadecvate a sărăciei folosite de Statistică. „Numărul de beneficiari de asistenţă socială a crescut deoarece s-au diversificat prestaţiile şi au crescut baremurile. Astfel, în ultimii ani au fost adoptate legi noi, care dau dreptul la ajutoare de la stat unor noi categorii de cetăţeni, iar pe de altă parte a crescut limita venitului până la care poţi primi ajutor de la stat.
La ajutorul de încălzire, de pildă, anul trecut am crescut limita la 615 lei, incluzând probabil printre beneficiari şi persoane care lucrează pe salariul minim. Am considerat că nu se pot asigura dintr-un venit mai mic de 615 lei factura la încălzire, masa şi cheltuielile strict necesare, zilnice”, spune Theodora Bertzi, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Info plus
:
Asistenţă
Numărul de beneficiari care primesc lunar o formă de asistenţă socială din bugetul Ministerului Muncii a crescut astfel:în 2005 erau 4.078.177, în 2006 – 4.293.318, în 2007 – 7.755.505.
De ajutorul statului pentru a ajunge la acest venit beneficiază în prezent 380.000 de familii şi persoane singure. Partea proastă a dărniciei guvernamentale este că nu există nici o coerenţă în gestionarea unitară a fondurilor. Ministerul Muncii, celelalte ministere, bugetul de stat şi autorităţile locale emit acte normative după acte normative fără să ştie unele de altele.
Nici măcar în cadrul aceluiaşi minister, al Muncii, de pildă, nu se ştie dacă sunt familii care primesc simultan mai multe forme de asistenţă, câţi români trăiesc exclusiv din ajutorul statului şi mai ales nu se ştie câţi ar putea fi „reconvertiţi” să treacă în câmpul muncii, având în vedere deficitul de muncitori de pe piaţă. Abia acum, cu ajutorul UE şi al Băncii Mondiale, se încearcă punerea la punct a tuturor „tabelelor” de asistaţi. Thedora Bertzi, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune că instituţia care va gestiona unitar asistenţa socială la nivel naţional, precum şi softul care ne va permite să avem date mai clare despre situaţia asistaţilor vor deveni funcţionale cel mai devreme peste un an.
Revenind la cheltuielile din bugetul Ministerului Muncii, cele mai mari sume sunt indemnizaţiile pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani acordate mamelor salariate – 800 de lei pe lună –, bani care nu reprezintă o pomană, ci o compensare a banilor pierduţi de mamele care vor să stea alături de prunci după naştere. Aceste indemnizaţii se alocă însă doar la 190.000 de beneficiari, din cei 8 milioane. În topul sumelor „împărţite” de Ministerul Muncii, după indemnizaţiile pentru copiii ale căror mame lucrează urmează ajutoarele de încălzire. Cuantumul acestora variază în funcţie de venitul familiilor şi modul de încălzire – de la 500 la 125 de lei pe lună.
Subvenţiile nu se mai acordă însă câtorva sute de mii de familii, ci la peste 4 milioane. În fine, lista „prestaţiilor sociale” se întinde pe trei pagini de tabele scrise mărunt şi cuprinde peste 45 de forme de sprijin, ca: alocaţia de stat pentru copii, alocaţia familială complementară, alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, alocaţia de plasament, indemnizaţia lunară de hrană pentru bolnavii HIV/SIDA, ajutoare de urgenţă, trusou pentru nou-născuţi, sprijin financiar la căsătorie, drepturi pentru persoane cu handicap, subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii etc.
Este paradoxal că, deşi statisticile arată că sărăcia a scăzut în ultimii ani în România, numărul de beneficiari de asistenţă socială a crescut. Asta s-ar putea datora şi unei „definiţii” neadecvate a sărăciei folosite de Statistică. „Numărul de beneficiari de asistenţă socială a crescut deoarece s-au diversificat prestaţiile şi au crescut baremurile. Astfel, în ultimii ani au fost adoptate legi noi, care dau dreptul la ajutoare de la stat unor noi categorii de cetăţeni, iar pe de altă parte a crescut limita venitului până la care poţi primi ajutor de la stat.
La ajutorul de încălzire, de pildă, anul trecut am crescut limita la 615 lei, incluzând probabil printre beneficiari şi persoane care lucrează pe salariul minim. Am considerat că nu se pot asigura dintr-un venit mai mic de 615 lei factura la încălzire, masa şi cheltuielile strict necesare, zilnice”, spune Theodora Bertzi, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Info plus
:
Asistenţă
Numărul de beneficiari care primesc lunar o formă de asistenţă socială din bugetul Ministerului Muncii a crescut astfel:în 2005 erau 4.078.177, în 2006 – 4.293.318, în 2007 – 7.755.505.
"Daca am probleme cu Justitia, vine justitia la mine"
Mai multi magistrati, avocati si persoane din administratia locala au beneficiat de serviciile oferite de agentia de turism Sun Holidays, patronata de cetateanul grec Nonis Ioannis. Acesta sustine, in denuntul facut la Parchet, ca a fost obligat de conationalul sau, Theodoros Malideros, sa plateasca aceste servicii, in caz contrar, familia sa avand de suferit violente. Ioannis sustine ca a platit pentru excursiile persoanelor impuse de Malideros 115.000 de euro. Ulterior excursiei, din Grecia, pe adresa agentiei de turism au sosit mai multe facturi prin care se spune ca s-au efectuat alte servicii, care au ramas neplatite. Nonis Ioannis sustine ca a platit si aceste cheltuieli, suma totala ajungand la 175.000 de euro. Sub o forma sau alta, Theodoros Malideros a reusit sa implice in afacerile sale o serie de nume importante. Astfel, in documente apar nume ca Rodica Stanoiu, fost ministru al justitiei, Emilia Ezer, judecator la Inalta Curte, si Radu Gherbovan-Silinescu, un renumit avocat, la randul sau fost magistrat.
In momentul de fata apar doua piste probabile privind natura relatiilor dintre Malideros si aceste persoane. Fie Malideros a beneficiat de servicii din partea unor magistrati si ulterior i-a rasplatit pe acestia trimitandu-i in excursii gratuite in Grecia, fie a construit o serie de “probe” pentru ca, la o adica, sa ii poata santaja. In aceasta din urma situatie Malideros a obtinut o serie de documente care acrediteaza ideea ca magistratii au efectuat, in Grecia, cheltuieli pentru diverse servicii turistice pe care nu le-au platit. Ulterior, firma Sun Holidays ar fi achitat aceste sume la presiunile lui Malideros. Dovezile efectuarii acestor plati ar fi putut deveni o arma in mana lui Theodoros Malideros, pe care ar fi putut sa o foloseasca la momentul oportun.
Concluzii foarte certe referitoare la increngatura de hartii care implica aceste nume nu pot fi trase in momentul de fata, pentru ca Malideros a dispus ridicarea tuturor actelor contabile de la Sun Holidays si transferarea acestora la sediul firmei Dolphin Invest din strada Franceza, fost spatiu al Mobitex SA.
Vom prezenta mai jos o serie de documente care, probabil, ii permiteau lui Malideros sa faca public declaratia “Daca am probleme cu Justitia, vine Justitia la mine”.
Din aceste acte reiese ca, in perioada 16 iulie – 26 iulie 2005, firma Sun Holidays a organizat o excursie in Grecia. O buna parte din numele care figureaza pe lista turistilor inscrisi sunt persoanele importante la care faceam referire: Radu si Claudia Gherbovan, Rodica si Serban Stanoiu, Gheorghe si Emilia Ezer. Din acest document reiese ca unul dintre pasagerii cursei cu destinatia Creta, in care se aflau magistratii mentionati, era si Theodoros Malideros.
Conform documentului, familiile Gherbovan, Stanoiu si Ezer ar fi beneficiat de sase bilete charter la clasa business si de transfer cu trei limuzine Mercedes, de la aeroport la hotelul Adelmar (membru al grupului hotelier Royal Mare Village – unul dintre primele lanturi hoteliere din lume). Cele trei familii ar fi fost cazate in cate un apartament de tip VIP cu acces la piscina in valoare de 2.800 de euro pe noapte/apartament. Pentru excursia celor sase persoane firma Sun Holidays a achitat prin transfer bancar suma de 47.028 euro, in doua transe prin BCR. Aceste informatii sunt cuprinse intr-un listing cu viramente facute de Sun Holidays diversilor parteneri. Ciudat este faptul ca, in prima coloana in care sunt mentionate datele probabile ale excursiilor, in dreptul sumei de 47.028 de euro figureaza sintagma “Grup Stanoiu”, singura exceptie existenta in acest sens.
De asemenea, am mai intrat in posesia unor facturi emise de hotelul Adelmar catre tur operatorul Delta Net, partenerul de afaceri din Grecia al firmei Sun Holidays.
Conform lui Ioannis Nonis aceste facturi au fost emise dupa plecarea turistilor din Grecia si au fost achitate de catre Sun Holidays la ordinul lui Malideros. Acestea ar reprezenta contravaloarea unor servicii turistice, suplimentare excursiei propriu-zise, care nu ar fi fost achitate de catre beneficiari. Astfel, familia Stanoiu ar mai fi datorat 477 de euro, familia Gherbovan ar mai fi datorat 3.803 euro, iar familia Ezer, 610 euro.
Martorul-cheie a murit
Fostul ministru al justitiei Rodica Stanoiu ne-a declarat ca nu isi explica aceste diferente de cost ale excursiei si a afirmat ca nu are si nu a avut nici o legatura cu vreuna dintre partile implicate in scandalul “Malideros”. Mai mult, ea ne-a spus ca cel care s-a ocupat de organizarea acestei excursii este Radu Gherbovan-Silinescu care este prieten de familie si care s-a ocupat de detaliile acestei plecari, dat fiind faptul ca ea nu avea timp iar sotul sau era bolnav. De asemenea, Rodica Stanoiu a spus ca i-a dat lui Radu Gherbovan banii necesari excursiei.
Avocatul Radu Gherbovan-Silinescu ne-a declarat telefonic ca intr-adevar s-a ocupat de organizarea deplasarii in Grecia pentru familia sa si a Rodicai Stanoiu. La fel ca fostul ministru, Radu Gherbovan a spus ca nu a avut nici o legatura cu oricare dintre ceilalti turisti care au plecat in Grecia odata cu ei. Gherbovan a spus ca negocierile si discutiile legate de excursie au fost purtate cu un anume Nikos, despre care stia ca este asociat la firma Sun Holidays. Avocatul a mai precizat ca a ales o firma greceasca din aceleasi motive pentru care atunci cand pleaca in Turcia, pleaca cu o firma turceasca: in speranta ca serviciile sunt de buna calitate. Radu Gherbovan a declarat ca a facut toate platile aferente acestei deplasari catre acest Nikos (in prezent decedat). De asemenea a tinut sa precizeze ca nu l-a cunoscut pe Theodoros Malideros inainte de aceasta excursie si ca toate aceste sustineri facute in legatura cu familia sa si a Rodicai Stanoiu sunt de natura de a ii pune intr-o postura infamanta si, mai ales, neadevarata. In ceea ce o priveste pe Emilia Ezer, aceasta nu a putut fi contactata si, de altfel, nici sotul sau in vederea obtinerii unui punct de vedere legat de aceasta poveste.
Legaturi periculoase
Numele Emiliei Ezer, insa, poate fi intalnit intr-o alta cauza care are legatura cu Theodoros Malideros. Este vorba de dosarul 2137/2005, preschimbat in 8933/1/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Comerciala. In acest dosar a fost pronuntata in data de 25 octombrie 2007 Decizia irevocabila numarul 3346. Este un dosar in care firma Dolphin Invest SA a chemat in judecata societatea Mobitex SA, intr-un litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui spatiu comercial situat in Bucuresti, Soseaua Pantelimon. Parcursul acestui litigiu este urmatorul. Judecatoria Sectorului 2 careia ii fusese inaintata cauza si-a declinat competenta catre Tribunalul Bucuresti. In anul 2004, acesta a dat castig de cauza firmei Dolphin Invest SA. Instanta de apel, Curtea de Apel Bucuresti a anulat decizia instantei inferioare dand dreptate firmei Mobitex SA. Aceasta din urma constata nulitatea hotararii Adunarii Generale a Actionarilor din Mobitex prin care spatiul cu pricina era vandut firmei Dolphin Invest SA. Hotararea in cauza a ramas irevocabila prin aceea ca, Dolphin Invest nu a mai formulat recursul la care legea ii dadea dreptul. Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat insa castig de cauza firmei lui Malideros, Dolphin Invest SA, ignorand Decizia Curtii de Apel ramasa irevocabila, prin care Hotararea AGA care statea la baza actului de vanzare-cumparare a spatiului comercial din Pantelimon, incheiat intre Dolphin si Mobitex, era anulata. Altfel spus spatiile comerciale nu mai aveau cum sa fie vandute sau, in orice caz, nu in baza acelei hotarari AGA. Presedintele instantei care a dat castig de cauza firmei lui Malideros se numeste chiar Emilia Ezer. Coincidenta face ca unul dintre turistii care au vizitat Grecia prin firma Sun Holidays sa fie familia Ezer, Gheorghe si Emilia.
In momentul de fata apar doua piste probabile privind natura relatiilor dintre Malideros si aceste persoane. Fie Malideros a beneficiat de servicii din partea unor magistrati si ulterior i-a rasplatit pe acestia trimitandu-i in excursii gratuite in Grecia, fie a construit o serie de “probe” pentru ca, la o adica, sa ii poata santaja. In aceasta din urma situatie Malideros a obtinut o serie de documente care acrediteaza ideea ca magistratii au efectuat, in Grecia, cheltuieli pentru diverse servicii turistice pe care nu le-au platit. Ulterior, firma Sun Holidays ar fi achitat aceste sume la presiunile lui Malideros. Dovezile efectuarii acestor plati ar fi putut deveni o arma in mana lui Theodoros Malideros, pe care ar fi putut sa o foloseasca la momentul oportun.
Concluzii foarte certe referitoare la increngatura de hartii care implica aceste nume nu pot fi trase in momentul de fata, pentru ca Malideros a dispus ridicarea tuturor actelor contabile de la Sun Holidays si transferarea acestora la sediul firmei Dolphin Invest din strada Franceza, fost spatiu al Mobitex SA.
Vom prezenta mai jos o serie de documente care, probabil, ii permiteau lui Malideros sa faca public declaratia “Daca am probleme cu Justitia, vine Justitia la mine”.
Din aceste acte reiese ca, in perioada 16 iulie – 26 iulie 2005, firma Sun Holidays a organizat o excursie in Grecia. O buna parte din numele care figureaza pe lista turistilor inscrisi sunt persoanele importante la care faceam referire: Radu si Claudia Gherbovan, Rodica si Serban Stanoiu, Gheorghe si Emilia Ezer. Din acest document reiese ca unul dintre pasagerii cursei cu destinatia Creta, in care se aflau magistratii mentionati, era si Theodoros Malideros.
Conform documentului, familiile Gherbovan, Stanoiu si Ezer ar fi beneficiat de sase bilete charter la clasa business si de transfer cu trei limuzine Mercedes, de la aeroport la hotelul Adelmar (membru al grupului hotelier Royal Mare Village – unul dintre primele lanturi hoteliere din lume). Cele trei familii ar fi fost cazate in cate un apartament de tip VIP cu acces la piscina in valoare de 2.800 de euro pe noapte/apartament. Pentru excursia celor sase persoane firma Sun Holidays a achitat prin transfer bancar suma de 47.028 euro, in doua transe prin BCR. Aceste informatii sunt cuprinse intr-un listing cu viramente facute de Sun Holidays diversilor parteneri. Ciudat este faptul ca, in prima coloana in care sunt mentionate datele probabile ale excursiilor, in dreptul sumei de 47.028 de euro figureaza sintagma “Grup Stanoiu”, singura exceptie existenta in acest sens.
De asemenea, am mai intrat in posesia unor facturi emise de hotelul Adelmar catre tur operatorul Delta Net, partenerul de afaceri din Grecia al firmei Sun Holidays.
Conform lui Ioannis Nonis aceste facturi au fost emise dupa plecarea turistilor din Grecia si au fost achitate de catre Sun Holidays la ordinul lui Malideros. Acestea ar reprezenta contravaloarea unor servicii turistice, suplimentare excursiei propriu-zise, care nu ar fi fost achitate de catre beneficiari. Astfel, familia Stanoiu ar mai fi datorat 477 de euro, familia Gherbovan ar mai fi datorat 3.803 euro, iar familia Ezer, 610 euro.
Martorul-cheie a murit
Fostul ministru al justitiei Rodica Stanoiu ne-a declarat ca nu isi explica aceste diferente de cost ale excursiei si a afirmat ca nu are si nu a avut nici o legatura cu vreuna dintre partile implicate in scandalul “Malideros”. Mai mult, ea ne-a spus ca cel care s-a ocupat de organizarea acestei excursii este Radu Gherbovan-Silinescu care este prieten de familie si care s-a ocupat de detaliile acestei plecari, dat fiind faptul ca ea nu avea timp iar sotul sau era bolnav. De asemenea, Rodica Stanoiu a spus ca i-a dat lui Radu Gherbovan banii necesari excursiei.
Avocatul Radu Gherbovan-Silinescu ne-a declarat telefonic ca intr-adevar s-a ocupat de organizarea deplasarii in Grecia pentru familia sa si a Rodicai Stanoiu. La fel ca fostul ministru, Radu Gherbovan a spus ca nu a avut nici o legatura cu oricare dintre ceilalti turisti care au plecat in Grecia odata cu ei. Gherbovan a spus ca negocierile si discutiile legate de excursie au fost purtate cu un anume Nikos, despre care stia ca este asociat la firma Sun Holidays. Avocatul a mai precizat ca a ales o firma greceasca din aceleasi motive pentru care atunci cand pleaca in Turcia, pleaca cu o firma turceasca: in speranta ca serviciile sunt de buna calitate. Radu Gherbovan a declarat ca a facut toate platile aferente acestei deplasari catre acest Nikos (in prezent decedat). De asemenea a tinut sa precizeze ca nu l-a cunoscut pe Theodoros Malideros inainte de aceasta excursie si ca toate aceste sustineri facute in legatura cu familia sa si a Rodicai Stanoiu sunt de natura de a ii pune intr-o postura infamanta si, mai ales, neadevarata. In ceea ce o priveste pe Emilia Ezer, aceasta nu a putut fi contactata si, de altfel, nici sotul sau in vederea obtinerii unui punct de vedere legat de aceasta poveste.
Legaturi periculoase
Numele Emiliei Ezer, insa, poate fi intalnit intr-o alta cauza care are legatura cu Theodoros Malideros. Este vorba de dosarul 2137/2005, preschimbat in 8933/1/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Comerciala. In acest dosar a fost pronuntata in data de 25 octombrie 2007 Decizia irevocabila numarul 3346. Este un dosar in care firma Dolphin Invest SA a chemat in judecata societatea Mobitex SA, intr-un litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui spatiu comercial situat in Bucuresti, Soseaua Pantelimon. Parcursul acestui litigiu este urmatorul. Judecatoria Sectorului 2 careia ii fusese inaintata cauza si-a declinat competenta catre Tribunalul Bucuresti. In anul 2004, acesta a dat castig de cauza firmei Dolphin Invest SA. Instanta de apel, Curtea de Apel Bucuresti a anulat decizia instantei inferioare dand dreptate firmei Mobitex SA. Aceasta din urma constata nulitatea hotararii Adunarii Generale a Actionarilor din Mobitex prin care spatiul cu pricina era vandut firmei Dolphin Invest SA. Hotararea in cauza a ramas irevocabila prin aceea ca, Dolphin Invest nu a mai formulat recursul la care legea ii dadea dreptul. Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat insa castig de cauza firmei lui Malideros, Dolphin Invest SA, ignorand Decizia Curtii de Apel ramasa irevocabila, prin care Hotararea AGA care statea la baza actului de vanzare-cumparare a spatiului comercial din Pantelimon, incheiat intre Dolphin si Mobitex, era anulata. Altfel spus spatiile comerciale nu mai aveau cum sa fie vandute sau, in orice caz, nu in baza acelei hotarari AGA. Presedintele instantei care a dat castig de cauza firmei lui Malideros se numeste chiar Emilia Ezer. Coincidenta face ca unul dintre turistii care au vizitat Grecia prin firma Sun Holidays sa fie familia Ezer, Gheorghe si Emilia.
Fugarul Ristea Priboi reapare rizand dupa trei ani
Ristea Priboi s-a intors in Romania dupa mai bine de trei ani in care s-a ascuns de procurorii care il cerceteaza in dosarul Matusa Tamara. Aparitia lui Priboi pare sa-i dea fiori lui Adrian Nastase.
Fostul senator PSD Ristea Priboi s-a intors in Romania dupa mai bine de trei ani.
Mai zambitor ca niciodata, cu nepotelul de mina, asa si-a facut aparitia Ristea Priboi, luni seara, la meciul demonstrativ al celebrei trupe de baschet Harlem Globetrotters. Dupa ce mai bine trei ani atit procurorii, cit si colegii de partid il dadusera disparut prin tari indepartate, de exemplu Dubai sau Liban, acum este cert: Ristea Priboi s-a intors. Omul de incredere al fostului premier Adrian Nastase a parasit Romania in 2005, imediat dupa alegeri, ulterior fiind pus sub urmarire penala in dosarul Matusa Tamara si intr-un alt caz in care era acuzat ca ar fi sprijinit afacerile ilegale ale omului de afaceri Genica Boerica.
Dosar de care a scapat recent, in urma cu citeva luni.
Luni seara, Priboi a stat sub nasul mai multor politicieni si oameni de afaceri veniti si ei la meci: ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, Norica Nicolai si Dorin Marian, ministrul Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely, sau Ion Tiriac. El a avut locuri chiar mai bune decit acestia: la doar trei rinduri de teren.
Majoritatii pesedistilor contactati ieri de Cotidianul nu le venea sa creada ca Priboi s-a intors acasa. Vicepresedintele Victor Ponta, care a asistat cu baietelul sau la meci, spune ca nu l-a zarit deloc pe fostul ofiter de informatii externe. Asta chiar daca Ponta a trecut pe linga locul din care Priboi a savurat spectacolul. „Nu l-am vazut. Eram cu baiatul meu“, ne-a declarat acesta. Nici strategul PSD, Viorel Hrebenciuc, nu stia nimic despre intoarcerea lui Priboi in Romania. Si se pare ca nici nu e foarte dornic sa auda: „De ce ma intrebati pe mine de Priboi? Nu stiti ca era dusmanul meu?“. La fel de mirata, vicepresedintele PSD Rodica Nassar ne-a declarat ca isi credea inca plecat fostul coleg de Parlament. „Stiam ca este la Beirut, in Liban. Nu am insa nici o informatie despre el.“ Aceeasi reactie si din partea fostului secretar general al guvernului Nastase, Eugen Bejinariu: „E plecat din tara, de unde sa stiu eu unde este?“.
Dintre toti pesedistii insa, cel mai neplacut surprins de vestea reaparitiei lui Ristea Priboi este chiar fostul premier Adrian Nastase. Asta in conditiile in care Priboi a fost considerat intotdeauna unul dintre oamenii sai de incredere. „Nu am mai vorbit cu domnul Priboi de ani de zile. Nu am nici un numar de telefon al lui. Ca sa spun sincer, nici nu mai vreau sa fiu implicat din nou in vreo poveste legata de domnul Priboi“, ne-a declarat fostul premier. Potrivit informatiilor publicate in presa, Ristea Priboi este nasul unuia dintre copiii familiei Nastase. Surse din cadrul PSD pun raceala relatiilor dintre cei doi pe seama aceleiasi Matusi Tamara. Mai exact pe seama dosarului de la DNA „mostenit“ de Nastase.
Dar cine este Ristea Priboi si de ce se feresc liderii PSD, in frunte cu fostul sau aliat numarul unu - Adrian Nastase -, de el? Absolvent al Scolii de Securitate de la Baneasa inainte de 1990, Priboi a fost incadrat ca ofiter la Directia de Informatii Externe, adica in bratul extern al Securitatii, acolo unde a ajuns adjunct al departamentului care se ocupa de postul de radio Europa Libera, fiind colaborator apropiat al generalului Plesita. Ristea Priboi s-a aflat in DIE in perioada in care institutia a organizat atentatul cu bomba de la sediul din München al Europei Libere, comis de Carlos Sacalul, dar a negat ca ar fi avut vreo legatura cu acest eveniment. Dupa 1990 a ramas in SIE, iar din 1995, Adrian Nastase il ia sub aripa sa la Camera Deputatilor, unde ocupa postul de consilier personal. In 2000, Ristea Priboi devine deputat PSD. Mai mult, Nastase a incercat sa-l impuna in fruntea Comisiei parlamentare pentru controlul SIE. Incercare ratata, Priboi fiind nevoit sa renunte la functie dupa ce presa a dezvaluit ca a fost implicat in actiunile represive intreprinse de fosta Securitate impotriva postului de radio Europa Libera.
In presa s-a speculat foarte mult pe seama legaturii dintre Nastase si Priboi, suspectindu-se ca relatia dintre acestia, care dateaza dinainte de 1989, ar fi fost una profesionala. Deocamdata, singurul dosar in care numele celor doi apar in clar este cel cunoscut in presa drept dosarul Matusa Tamara. Acesta este, de altfel, si singurul dosar in care Priboi mai este cercetat de DNA. „Se continua urmarirea penala fata de Ristea Priboi pentru complicitate la luare si dare de mita. Mentionam ca nu a fost dat in urmarire nationala sau internationala“, precizeaza Biroul de Presa al DNA. Surse judiciare afirma ca Priboi a primit mai multe citatii de la DNA pentru a lua la cunostinta invinuirile care i se aduc, dar ca acesta nu a fost gasit, deci nu a fost la nici o audiere.
In acest caz de la inceputul lui 2006, fostul premier Adrian Nastase este invinuit de procurorii Anticoruptie de dare de mita, pentru ca i-ar fi oferit lui Ioan Melinescu postul de sef al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, in schimbul distrugerii unui inscris care dovedea ca Dana Nastase a depus, in anul 1999, 400.000 de dolari in numerar la o banca. Mijlocitorul intilnirii dintre Ioan Melinescu si Adrian Nastase ar fi fost Ristea Priboi, conform declaratiilor date la dosar de denuntatorul Genica Boerica. In decembrie 2005, Boerica a primit opt ani de inchisoare pentru returnari ilegale de TVA in valoare de circa 10 milioane de dolari, insa, imediat dupa ce i-a denuntat pe Nastase, Priboi si Melinescu, i s-a redus pedeapsa la patru ani.
Un securist nu tocmai de bine
Trecutul antedecembrist al lui Priboi a generat mai multe scandaluri de-a lungul timpului. Fostul participant la revolta anticomunista din 15 noiembrie ‘87 de la Brasov, Werner Sommeraurer, l-a acuzat pe Priboi ca ar fi fost unul dintre actorii reprimarii manifestarii. Potrivit lui Sommeraurer, citat de revista ,,22’’, ofiterul care il anchetase i-a pus pistolul la git in fata lui Priboi. „Nici Priboi nu s-a lasat mai prejos, povesteste Sommeraurer, m-a lovit peste palme, m-a intins pe masa si m-a lovit peste talpi atit de tare incit imi crapasera talpile de la pantofi“. Ristea Priboi i-a dat in judecata pentru aceste acuzatii pe Werner Sommeraurer si pe istoricul Marius Oprea, dar a pierdut procesul. O alta acuzatie a fost lansata de fostul liberal Radu F. Alexandru. Potrivit acestuia, Priboi ar fi scris doua note informative - documente autentice - provenind din arhiva CNSAS, Dosarul I/622, referitoare la urmarirea informativa a poetului Ion Gheorghe. Notele respective vizau activitatea si atitudinea politica ale poetului Ion Gheorghe, tematica poeziilor sale, cit si viata
familiala.
Cum a scapat Priboi de dosarul Genica Boerica
Priboi a mai fost cercetat penal intr-un alt dosar, ce privea returnari ilegale de TVA, de care ar fi beneficiat acelasi Genica Boerica, pe care fostul deputat PSD l-ar fi ajutat prin interventii la Finantele din Dolj.
Fostul deputat PSD a mai fost implicat intr-un dosar penal, sub suspiciunea de complicitate la inselaciune, dar procurorii nu i-au putut dovedi vinovatia. In acest dosar, omul de afaceri craiovean Genica Boerica a fost condamnat in anul 2006 pentru ca ar fi beneficiat, cu complicitatea conducerii Directiei Finantelor Publice Dolj, de rambursari ilegale de TVA in valoare totala de circa 10 milioane de dolari. El le-a declarat atunci procurorilor ca cel care l-a ajutat sa insele Finantele a fost Ristea Priboi, care a intervenit pe linga conducerea institutiei, contra unei sume de bani primite de la Boerica, pentru a-i accepta documentatia falsa.
Priboi a fost scos in noiembrie 2007 de sub urmarire penala, pentru ca procurorii nu au putut stabili cu certitudine ca ar fi primit mita si nici ca respectivele interventii ale deputatului s-au produs
in realitate. Singura proba impotriva lui Priboi in acest dosar a fost autodenuntul lui Genica Boerica, apreciat de DNA drept insuficient pentru a-l pune sub acuzare pe fostul deputat PSD.
Omul de afaceri craiovean a declarat in iunie 2006, intr-un interviu publicat de cotidianul „Ziua“, ca el beneficia doar de o parte a sumelor rezultate din rambursarile ilegale de TVA, iar majoritatea banilor ajungeau la sefii Directiei Finantelor Publice Dolj sau la PSD, prin Ristea Priboi. El a adaugat ca a fost santajat de Ristea Priboi pentru a nu le divulga procurorilor felul in care PSD era finantat ilegal, dar fara a preciza in ce ar fi constat respectivul santaj. „40% raminea la cei de la Directia de Finante de la Dolj, care spuneau ca dau si mai jos, lucru pe care nu pot sa-l confirm, 30% mergea la Bucuresti, la partid, prin Ristea Priboi, in jur de 10% mi-am insusit eu, la fiecare rambursare de TVA, si restul mergeau la cei mai mici, care faceau diverse operatiuni“, a declarat Boerica pentru cotidianul citat.
Fostul senator PSD Ristea Priboi s-a intors in Romania dupa mai bine de trei ani.
Mai zambitor ca niciodata, cu nepotelul de mina, asa si-a facut aparitia Ristea Priboi, luni seara, la meciul demonstrativ al celebrei trupe de baschet Harlem Globetrotters. Dupa ce mai bine trei ani atit procurorii, cit si colegii de partid il dadusera disparut prin tari indepartate, de exemplu Dubai sau Liban, acum este cert: Ristea Priboi s-a intors. Omul de incredere al fostului premier Adrian Nastase a parasit Romania in 2005, imediat dupa alegeri, ulterior fiind pus sub urmarire penala in dosarul Matusa Tamara si intr-un alt caz in care era acuzat ca ar fi sprijinit afacerile ilegale ale omului de afaceri Genica Boerica.
Dosar de care a scapat recent, in urma cu citeva luni.
Luni seara, Priboi a stat sub nasul mai multor politicieni si oameni de afaceri veniti si ei la meci: ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, Norica Nicolai si Dorin Marian, ministrul Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely, sau Ion Tiriac. El a avut locuri chiar mai bune decit acestia: la doar trei rinduri de teren.
Majoritatii pesedistilor contactati ieri de Cotidianul nu le venea sa creada ca Priboi s-a intors acasa. Vicepresedintele Victor Ponta, care a asistat cu baietelul sau la meci, spune ca nu l-a zarit deloc pe fostul ofiter de informatii externe. Asta chiar daca Ponta a trecut pe linga locul din care Priboi a savurat spectacolul. „Nu l-am vazut. Eram cu baiatul meu“, ne-a declarat acesta. Nici strategul PSD, Viorel Hrebenciuc, nu stia nimic despre intoarcerea lui Priboi in Romania. Si se pare ca nici nu e foarte dornic sa auda: „De ce ma intrebati pe mine de Priboi? Nu stiti ca era dusmanul meu?“. La fel de mirata, vicepresedintele PSD Rodica Nassar ne-a declarat ca isi credea inca plecat fostul coleg de Parlament. „Stiam ca este la Beirut, in Liban. Nu am insa nici o informatie despre el.“ Aceeasi reactie si din partea fostului secretar general al guvernului Nastase, Eugen Bejinariu: „E plecat din tara, de unde sa stiu eu unde este?“.
Dintre toti pesedistii insa, cel mai neplacut surprins de vestea reaparitiei lui Ristea Priboi este chiar fostul premier Adrian Nastase. Asta in conditiile in care Priboi a fost considerat intotdeauna unul dintre oamenii sai de incredere. „Nu am mai vorbit cu domnul Priboi de ani de zile. Nu am nici un numar de telefon al lui. Ca sa spun sincer, nici nu mai vreau sa fiu implicat din nou in vreo poveste legata de domnul Priboi“, ne-a declarat fostul premier. Potrivit informatiilor publicate in presa, Ristea Priboi este nasul unuia dintre copiii familiei Nastase. Surse din cadrul PSD pun raceala relatiilor dintre cei doi pe seama aceleiasi Matusi Tamara. Mai exact pe seama dosarului de la DNA „mostenit“ de Nastase.
Dar cine este Ristea Priboi si de ce se feresc liderii PSD, in frunte cu fostul sau aliat numarul unu - Adrian Nastase -, de el? Absolvent al Scolii de Securitate de la Baneasa inainte de 1990, Priboi a fost incadrat ca ofiter la Directia de Informatii Externe, adica in bratul extern al Securitatii, acolo unde a ajuns adjunct al departamentului care se ocupa de postul de radio Europa Libera, fiind colaborator apropiat al generalului Plesita. Ristea Priboi s-a aflat in DIE in perioada in care institutia a organizat atentatul cu bomba de la sediul din München al Europei Libere, comis de Carlos Sacalul, dar a negat ca ar fi avut vreo legatura cu acest eveniment. Dupa 1990 a ramas in SIE, iar din 1995, Adrian Nastase il ia sub aripa sa la Camera Deputatilor, unde ocupa postul de consilier personal. In 2000, Ristea Priboi devine deputat PSD. Mai mult, Nastase a incercat sa-l impuna in fruntea Comisiei parlamentare pentru controlul SIE. Incercare ratata, Priboi fiind nevoit sa renunte la functie dupa ce presa a dezvaluit ca a fost implicat in actiunile represive intreprinse de fosta Securitate impotriva postului de radio Europa Libera.
In presa s-a speculat foarte mult pe seama legaturii dintre Nastase si Priboi, suspectindu-se ca relatia dintre acestia, care dateaza dinainte de 1989, ar fi fost una profesionala. Deocamdata, singurul dosar in care numele celor doi apar in clar este cel cunoscut in presa drept dosarul Matusa Tamara. Acesta este, de altfel, si singurul dosar in care Priboi mai este cercetat de DNA. „Se continua urmarirea penala fata de Ristea Priboi pentru complicitate la luare si dare de mita. Mentionam ca nu a fost dat in urmarire nationala sau internationala“, precizeaza Biroul de Presa al DNA. Surse judiciare afirma ca Priboi a primit mai multe citatii de la DNA pentru a lua la cunostinta invinuirile care i se aduc, dar ca acesta nu a fost gasit, deci nu a fost la nici o audiere.
In acest caz de la inceputul lui 2006, fostul premier Adrian Nastase este invinuit de procurorii Anticoruptie de dare de mita, pentru ca i-ar fi oferit lui Ioan Melinescu postul de sef al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, in schimbul distrugerii unui inscris care dovedea ca Dana Nastase a depus, in anul 1999, 400.000 de dolari in numerar la o banca. Mijlocitorul intilnirii dintre Ioan Melinescu si Adrian Nastase ar fi fost Ristea Priboi, conform declaratiilor date la dosar de denuntatorul Genica Boerica. In decembrie 2005, Boerica a primit opt ani de inchisoare pentru returnari ilegale de TVA in valoare de circa 10 milioane de dolari, insa, imediat dupa ce i-a denuntat pe Nastase, Priboi si Melinescu, i s-a redus pedeapsa la patru ani.
Un securist nu tocmai de bine
Trecutul antedecembrist al lui Priboi a generat mai multe scandaluri de-a lungul timpului. Fostul participant la revolta anticomunista din 15 noiembrie ‘87 de la Brasov, Werner Sommeraurer, l-a acuzat pe Priboi ca ar fi fost unul dintre actorii reprimarii manifestarii. Potrivit lui Sommeraurer, citat de revista ,,22’’, ofiterul care il anchetase i-a pus pistolul la git in fata lui Priboi. „Nici Priboi nu s-a lasat mai prejos, povesteste Sommeraurer, m-a lovit peste palme, m-a intins pe masa si m-a lovit peste talpi atit de tare incit imi crapasera talpile de la pantofi“. Ristea Priboi i-a dat in judecata pentru aceste acuzatii pe Werner Sommeraurer si pe istoricul Marius Oprea, dar a pierdut procesul. O alta acuzatie a fost lansata de fostul liberal Radu F. Alexandru. Potrivit acestuia, Priboi ar fi scris doua note informative - documente autentice - provenind din arhiva CNSAS, Dosarul I/622, referitoare la urmarirea informativa a poetului Ion Gheorghe. Notele respective vizau activitatea si atitudinea politica ale poetului Ion Gheorghe, tematica poeziilor sale, cit si viata
familiala.
Cum a scapat Priboi de dosarul Genica Boerica
Priboi a mai fost cercetat penal intr-un alt dosar, ce privea returnari ilegale de TVA, de care ar fi beneficiat acelasi Genica Boerica, pe care fostul deputat PSD l-ar fi ajutat prin interventii la Finantele din Dolj.
Fostul deputat PSD a mai fost implicat intr-un dosar penal, sub suspiciunea de complicitate la inselaciune, dar procurorii nu i-au putut dovedi vinovatia. In acest dosar, omul de afaceri craiovean Genica Boerica a fost condamnat in anul 2006 pentru ca ar fi beneficiat, cu complicitatea conducerii Directiei Finantelor Publice Dolj, de rambursari ilegale de TVA in valoare totala de circa 10 milioane de dolari. El le-a declarat atunci procurorilor ca cel care l-a ajutat sa insele Finantele a fost Ristea Priboi, care a intervenit pe linga conducerea institutiei, contra unei sume de bani primite de la Boerica, pentru a-i accepta documentatia falsa.
Priboi a fost scos in noiembrie 2007 de sub urmarire penala, pentru ca procurorii nu au putut stabili cu certitudine ca ar fi primit mita si nici ca respectivele interventii ale deputatului s-au produs
in realitate. Singura proba impotriva lui Priboi in acest dosar a fost autodenuntul lui Genica Boerica, apreciat de DNA drept insuficient pentru a-l pune sub acuzare pe fostul deputat PSD.
Omul de afaceri craiovean a declarat in iunie 2006, intr-un interviu publicat de cotidianul „Ziua“, ca el beneficia doar de o parte a sumelor rezultate din rambursarile ilegale de TVA, iar majoritatea banilor ajungeau la sefii Directiei Finantelor Publice Dolj sau la PSD, prin Ristea Priboi. El a adaugat ca a fost santajat de Ristea Priboi pentru a nu le divulga procurorilor felul in care PSD era finantat ilegal, dar fara a preciza in ce ar fi constat respectivul santaj. „40% raminea la cei de la Directia de Finante de la Dolj, care spuneau ca dau si mai jos, lucru pe care nu pot sa-l confirm, 30% mergea la Bucuresti, la partid, prin Ristea Priboi, in jur de 10% mi-am insusit eu, la fiecare rambursare de TVA, si restul mergeau la cei mai mici, care faceau diverse operatiuni“, a declarat Boerica pentru cotidianul citat.
Problema veceurilor defulează la summit
Situaţia toaletelor din parlament este subiectul unei corespondenţe la nivel înalt între autorităţile de la Bucureşti şi comandamentul NATO de la Bruxelles
Pregătirile febrile pentru organizarea summitului NATO trebuie să depăşească o chestiune delicată: situaţia toaletelor din Casa Poporului. Comandamentul NATO de la Bruxelles s-a interesat direct de numărul de veceuri din parlament. Soluţia NATO a fost închirierea de toalete speciale care costă 6.000 de euro pe săptămână, pentru diferitele tabieturi ale şefilor de stat.
Stenograma Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor din data de 12 martie arată că oficialii români iau foarte în serios problema veceurilor din parlament. Secretarul general adjunct al Camerei, Mihai Unghianu, a expus problema în şedinţă, după ce deputatul Sorin Paveliu a prezentat un material întocmit de arhitecta Casei Poporului, Anca Petrescu.
Ea protesta faţă de achiziţionarea a 1.000 de veceuri ecologice, care vor deservi cei peste 5.000 de participanţi la summit. "La fiecare cinci persoane să cumperi câte o toaletă în plus
este chiar...", s-a arătat oarecum indignat Paveliu. Secretarul general adjunct al Camerei, Mihai Unghianu, le-a spus colegilor săi că interesul în problemă vine direct de la Bruxelles.
"Domnule preşedinte, problema acestor veceuri a fost sesizată de către Comandamentul NATO de la Bruxelles. Am avut o corespondenţă cu acest comandament în care mi-a arătat două lucruri. Prin vizitele pe care le-au făcut pe teren, dânşii au vizionat săli, după care s-a născut această problemă. Nu cunoşteau, de fapt, care este posibilitatea clădirii.
Le-am trimis acum două săptămâni pentru nivelul P1, nivelul P şi S1, unde se desfăşoară această reuniune, toate facilităţile oferite de noi, cu număr de cabine - bărbaţi, femei - ş.a.m.d. De asemenea, le-am făcut observaţia că eu, în calitate de gazdă, urmăresc ca participanţii la această reuniune să vadă mai întâi ce este în cadrul acestei clădiri", a fost răspunsul pe care l-a dat Unghianu.
Cabine de şase mii de euro bucata
Mihai Unghianu a explicat şi care a fost soluţia oferită de conducerea NATO. "Am primit acum trei zile o propunere de la ei, pentru şefii de stat, având în vedere vârsta, având în vedere tabieturile şi alte lucruri. Toaletele respective sunt nişte cabine speciale, care costă 6.000 de euro bucata, închiriate o săptămână, nu de cumpărat", a afirmat el. Oficialul român a menţionat că le-a spus celor de la Bruxelles că nu sunt fonduri suficiente pentru achiziţiile dorite de NATO.
„Vor ajunge la subsol"
"Şi le-am răspuns şi la acest lucru că: unu, noi nu mai avem sumele necesare pentru închirieri şi dacă au de gând să le închirieze, dar în niciun caz nu le vor pune dânşii unde vor, ci să vină să ne prezinte unde să le plaseze, pentru ca să nu strice arhitectura Casei. Deci vor ajunge ori la subsol, ori în altă parte, chiar dacă domniile lor le vor cumpăra. Pesemne că o să fiu pus la zid pentru incidentul acesta", a arătat Unghianu. Concluzia discuţiilor a fost că subiectul va fi urmărit cu maximă atenţie.
Pregătirile febrile pentru organizarea summitului NATO trebuie să depăşească o chestiune delicată: situaţia toaletelor din Casa Poporului. Comandamentul NATO de la Bruxelles s-a interesat direct de numărul de veceuri din parlament. Soluţia NATO a fost închirierea de toalete speciale care costă 6.000 de euro pe săptămână, pentru diferitele tabieturi ale şefilor de stat.
Stenograma Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor din data de 12 martie arată că oficialii români iau foarte în serios problema veceurilor din parlament. Secretarul general adjunct al Camerei, Mihai Unghianu, a expus problema în şedinţă, după ce deputatul Sorin Paveliu a prezentat un material întocmit de arhitecta Casei Poporului, Anca Petrescu.
Ea protesta faţă de achiziţionarea a 1.000 de veceuri ecologice, care vor deservi cei peste 5.000 de participanţi la summit. "La fiecare cinci persoane să cumperi câte o toaletă în plus
este chiar...", s-a arătat oarecum indignat Paveliu. Secretarul general adjunct al Camerei, Mihai Unghianu, le-a spus colegilor săi că interesul în problemă vine direct de la Bruxelles.
"Domnule preşedinte, problema acestor veceuri a fost sesizată de către Comandamentul NATO de la Bruxelles. Am avut o corespondenţă cu acest comandament în care mi-a arătat două lucruri. Prin vizitele pe care le-au făcut pe teren, dânşii au vizionat săli, după care s-a născut această problemă. Nu cunoşteau, de fapt, care este posibilitatea clădirii.
Le-am trimis acum două săptămâni pentru nivelul P1, nivelul P şi S1, unde se desfăşoară această reuniune, toate facilităţile oferite de noi, cu număr de cabine - bărbaţi, femei - ş.a.m.d. De asemenea, le-am făcut observaţia că eu, în calitate de gazdă, urmăresc ca participanţii la această reuniune să vadă mai întâi ce este în cadrul acestei clădiri", a fost răspunsul pe care l-a dat Unghianu.
Cabine de şase mii de euro bucata
Mihai Unghianu a explicat şi care a fost soluţia oferită de conducerea NATO. "Am primit acum trei zile o propunere de la ei, pentru şefii de stat, având în vedere vârsta, având în vedere tabieturile şi alte lucruri. Toaletele respective sunt nişte cabine speciale, care costă 6.000 de euro bucata, închiriate o săptămână, nu de cumpărat", a afirmat el. Oficialul român a menţionat că le-a spus celor de la Bruxelles că nu sunt fonduri suficiente pentru achiziţiile dorite de NATO.
„Vor ajunge la subsol"
"Şi le-am răspuns şi la acest lucru că: unu, noi nu mai avem sumele necesare pentru închirieri şi dacă au de gând să le închirieze, dar în niciun caz nu le vor pune dânşii unde vor, ci să vină să ne prezinte unde să le plaseze, pentru ca să nu strice arhitectura Casei. Deci vor ajunge ori la subsol, ori în altă parte, chiar dacă domniile lor le vor cumpăra. Pesemne că o să fiu pus la zid pentru incidentul acesta", a arătat Unghianu. Concluzia discuţiilor a fost că subiectul va fi urmărit cu maximă atenţie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
