CNSAS trebuie să demonstreze că dosarele trimise la Tribunal nu conţin documente clasificate

Magistraţii Tribunalului Bucureşti cer CNSAS ca în toate procesele privind stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii să dovedească, prin documente, că dosarele sunt declasificate şi să menţioneze actele pe care se bazează, au declarat, pentru NewsIn, surse din Consiliu.

Dacă CNSAS nu demonstrează că documentele pe care scrie "strict secret" au fost declasificate, atunci procesele vor fi judecate doar de un judecător care are certificat ORNISS, au afirmat aceleaşi surse. Procesele CNSAS prin care se doreşte stabilirea calităţii de colaboratori ai Securităţii se judecă la Secţia de contencios admininistrativ şi fiscal a Tribunalului, secţie care nu are niciun judecător cu certificat ORNISS.

Potrivit datelor furnizate de Tribunalului Bucureşti, judecătorii care au certificat ORNISS (de acces la informaţii clasificate) sunt preşedintele Mona Lisa Neagoe, vicepreşedintele Laura Andrei, vicepreşedintele Laura Mihaela Radu, preşedintele Secţiei I penală, Lia Savonea, preşedintele Secţiei a-II-a penală, Antonela Anne Mary Costache, Cristian Haraga, de la Secţia comercială, Miruna Iulia Lupu, de la Secţia civilă, şi Cătălin Gabriel Bădoi, care este detaşat la CSM.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, a explicat, pentru NewsIn, procedura. "În opinia mea dosarele
, care nu conţin documente clasificate pot fi judecate de orice judecător. Problema existenţei certificatului ORNISS se pune doar dacă dosarul conţine documente clasificate sau dacă pe parcursul cercetării judecătoreşti, la solicitarea uneia din părţi sau a instanţei, la dosar sunt depuse astfel de documente", a declarat Lidia Bărbulescu.

Primul proces la care s-a stabilit că este necesar ca judecătorul să aibă certificat ORNISS a fost cel al lui Dan Voiculescu. Înaintea acestui proces, adică în cazurile judecate de alte instanţe, magistraţii care s-au ocupat de dosarele CNSAS nu au avut certificat ORNISS. Toate dosarele cu CNSAS au ajuns la Tribunal, după modificarea legislaţiei privind Consiliul.

Preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, Marius Oprea, a declarat vineri, pentru NewsIn, că documentele care fac obiectul procesului Voiculescu au caracter public,amânarea putând fi interpretată ca un refuz al magistratului de a judeca dosarul.

Oprea a explicat că nu există niciun motiv pentru care judecătorul să aibă nevoie de certificat ORNISS (Oficiul Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat) întrucât documentele care au fost puse la dispoziţia instanţei în ce priveşte colaborarea liderului PC cu Securitatea au caracter public, ele fiind desecretizate atât de CSAT (printr-o decizie din 2006 referitoare la dosarele politicienilor încadrate la siguranţă naţională, nr), cât şi în cadrul procedurilor interne din CNSAS, acolo unde există o comisiei mixtă SRI-CNSAS. "Nu este nevoie de certificat ORNISS decât în situaţia în care s-ar aduce probe suplimentare. Nu cred însă că Dan Voiculescu deţine astfel de probe care să fie secrete de stat, altfel s-ar fi situat complet în afara legii. La fel, în cazul în care CNSAS ar fi prezentat documente suplimentare, acestea au şi ele caracter public", a comentat şeful IICCR.

"Singura explicaţie este aceea că magistratul nu a vrut să judece cauza", a mai spus Oprea, adăugând că în felul acesta s-a încercat tergiversarea întregului proces. El a amintit şi precedentul Monei Muscă, acolo unde există o hotărâre judecătorească definitivă, iar pe parcursul procesului nu a fost niciodată invocată o astfel de excepţie procedurală.

Între timp, tot vineri, dosarul lui Calinic Argatu cu CNSAS a fost amânat. Prima cauză a fost că judecătorul nu avea certificat ORNISS, a doua că episcopul nu a primit documente depuse de Consiliu la instanţă.

Potrivit acţiunii depuse de CNSAS la Tribunalul Bucureşti, episcopul de Argeş, Calinic Argatu, apare în mai multe dosare întocmite de Securitate, care arată că ar fi dat informaţii despre activităţile preoţilor şi călugărilor.

Astfel, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cere Tribunalului Bucureşti să constate colaborarea cu Securitatea a episcopului, care ar fi semnat notele informative sub numele conspirativ "Zamfir".

Episcopul ar fi fost recrutat, conform CNSAS, de Inspectoratul Judeţean Ilfov pe 26 februarie 1976, însă dosarul de recrutare i-ar fi fost distrus la revoluţie.

Astfel, potrivit sesizării, concluziile CNSAS se bazează pe documentele din dosarele de urmărire ale altor persoane, pe opt note informative furnizate Inspectoratului Judeţean Ilfov de Calinic, cu numele conspirativ “Zamfir”, pe un raport şi un proces verbal întocmite de SRI, în anul 1991, cu privire la distrugerea dosarului de informator al episcopului de Argeş, în decembrie 1989.

În acţiunea depusă în instanţă, CNSAS face trimitere la mai multe note informative semnate de Calinic Argatu, potrivit cărora episcopul a dat informaţii despre preoţii şi călugării de la mai multe mânăstiri.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a verificat pe episcopul Calinic Argau, în urma sesizării depuse de fostul angajat Gabriel Catalan la CNSAS, pe data de 23 aprilie 2007. Ulterior, în baza unei note de constatare, emise pe data de 22 mai 2008, CNSAS a sesizat Tribunalul Bucureşti pentru ca magistraţii să constate că episcopul de Argeş a fost colaborator al Securităţii.

În luna octombrie 2007, Calinic a primit decizie că a colaborat cu Securitatea, însă acesta a contestat-o destul de târziu, astfel că CNSAS nu a putut-o rezolva pe vechea lege, declarată neconstituţională. Mai precis, contestaţia a fost depusă într-un interval în care nu mai erau valabile procedurile vechi de atac a deciziei de colaborare, astfel că ierarhul are dreptul la o reanalizare a cazului în conformitate cu o ordonanţă aparută în anul 2