Universitatile de stat o afacere

Scolile bugetare incearca sa se substituie institutiilor private, umplandu-si facultatile cu locuri cu taxa * In batalia pentru studentii dispusi sa-si plateasca studiile, "Spiru Haret" a cazut victima lacomiei concurentei de la stat.

Finantate din banii romanilor, institutiile de invatamant superior de stat au capatat apucaturile parlamentarilor care le-au votat autonomia universitara. Preva­landu-se de "indepen­denta" conferita prin lege, conducerile universitatilor au introdus, treptat, tot felul de taxe, pana cand s-a ales praful de gratuitatea garantata de Constitutie absolventilor de liceu. La 20 de ani de la caderea comunis­mului, unitatile de invatamant finantate din bani publici au devenit un soi de struto-camila, cu locuri bugetate si locuri cu plata, substituindu-se institutiilor private pe care le trateaza ca pe niste concurente nedemne. Batalia se da anul acesta pe 100.000 de candidati la locurile cu plata, dupa ce Guvernul a aprobat 62.600 de locuri finantate de la buget pentru studii universitare de licenta (anul I), insa bacalaureatul a fost promovat de 170.000 de absolventi de liceu.
La Politehnica Bucuresti, pastorita de ministrul Eca­terina Andronescu, exista nu mai putin de 26 de taxe, circa 20 fiind impuse stu­dentilor admisi pe locurile fara plata. Astfel, taxa de inscriere este de 100 lei, cea de inma­triculare in anul I, la master si la doctorat este de 50 de lei, iar tariful pentru sustinerea examenului de finalizare a studiilor - de 300 de lei. De asemenea, eliberarea unui duplicat al documentului
- diploma, foaie matricola, certificat de absolvire sau perfectio­nare, atestat sau plan indivi­dual de pregatire la doctorat - costa 200 de lei, iar al unui act de legitimare - carnet de student, carnet de studii, legitimatie de calatorie, camin, biblioteca - 20 de lei.
La capitolul taxe de scolarizare pentru locurile cu plata, sumele difera in functie de facultate, de la 2400 la 4000 lei/an. Scolari­zarea anuala pentru studentii de la Facultatea Inginerie in Limbi Straine costa 4500 lei, iar la master si doctorat - 5000 de lei pe an. Fata de universitatile particulare - dar si unele universitati de stat -, taxele de scolari­zare sunt mari. In schimb, Ecaterina Andronescu a fost atenta sa nu infiinteze prea multe locuri cu taxa - poate si pentru faptul ca are aproape dublu fata de majoritatea universitatilor de stat, adica 4775 - astfel ca a aprobat doar 1070 de astfel de locuri.
Mai scump decat la privat
Tarifele percepute de universitatile de stat pentru locurile cu taxa sunt mai mari decat cele ale univer­sitatilor particulare. Mai mult, in acest an de criza, conducerile universitatilor de stat au marit cuantumul taxelor, dand dovada de lipsa totala de simt econo­mic - si de bun-simt. In aceste conditii, este explicabil de ce studentii nu se inghe­suie sa ocupe locurile cu plata la universitatile de stat. In incercarea de a le forta mana, conducerile universitatilor de stat au complotat cu Ministerul Educatiei scoaterea de pe piata a celui mai periculos concurent: Universitatea "Spiru Haret".
Asa a aparut - exact in perioada inscrierilor la facultate si in ajunul examenului de titularizare - anuntul ministerial privind nerecunoasterea diplomelor absolventilor de la "Spiru Haret". Intr-un partizanat evident cu universitatile de stat, Ecaterina Andronescu - ea insasi conducatoarea unei astfel de institutii, Politehnica Bucuresti - acuza "Spiru Haret" ca si-a infiintat "in toate catunele" programe de invatamant la distanta (ID), despre care spune ca nu ii inspira incredere. Cu toate acestea, le permite universitatilor de stat sa organizeze, contra cost, astfel de forme de studiu.
Cine imparte, parte-si face
Ioan Curtu, presedin­tele in varsta de 67 de ani al ARACIS - Agen­tia care da ok-ul asupra acreditarii si autorizarii programelor de studiu - a avut grija de univer­sita­tea la care preda (si unde pana acum doi ani a fost seful Catedrei de rezistenta materialelor si vibratii). Este vorba despre Universitatea Transilvania din Brasov, care a primit, la impartirea cifrelor de scolarizare, 2800 de locuri finantate de la buget. Senatul univer­sitatii a adaugat 4055 de locuri cu plata, din care 2415 pentru invatamantul de zi, 1160 la ID si 480 cu frecventa redusa. Fata de anul trecut, in locurile de la ID nu mai figureaza meloterapia, progra­mul de masterat autori­zat de ARACIS si care le-a scos celor 16 candidati din buzunar 3500 lei/an, plus 1200 de lei inscrierea la "concursul" pe baza de dosar si interviu. Ziarul ZIUA a relatat pe larg despre absur­ditatea studierii la distanta a unor moda­litati de terapie prin muzica, maste­ratul fiind contestat si de Colegiul Medicilor. In privinta taxelor de scolarizare pentru locurile cu plata, Universitatea Transil­vania are tarife intre 2000 si 5000 de lei/an, in afara de celelalte taxe "obisnuite" de inscriere, inmatricu­lare, licenta, masterat, doctorat etc.
ARACIS dupa perdea
In scandalul "Spiru Haret", ARACIS si-a dovedit incapacitatea de a gestiona situatia, pastrand tacerea in loc sa avertizeze asupra pericolului care ii paste pe viitorii absolventi. Abia in aceasta primavara Ioan Curtu a deschis subiectul, anuntand ca univer­sitatea refuza evaluarea ARACIS, dar nu i-a anuntat public pe cei 100.000 de absolventi ca nu li se vor recunoaste diplomele.
Din acest motiv, ei s-au prezentat la concursul de titu­larizare, de unde au fost dati afara cu jandarmii. Daca ar fi stiut din timp, poate ca ar fi facut presiuni asupra conducerii universitatii, care ar fi acceptat "vizita" ARACIS. Insa atat timp cat aceasta agentie refuza sa publice - ca, de altfel, toate ministerele - bugetul de veni­turi si cheltuieli pe pagina proprie de Internet, nici nu poate avea credibilitate. Premierul Emil Boc ar trebui sa ia masuri urgente in acest sens, daca tot invoca transpa­renta. Circuitul banilor tinut la secret de ARACIS - institu­tie ce pretinde ca traieste din autofinantare, cand, de fapt, a taxat universitatile de stat pentru serviciile de evaluare si acreditare - nu pot starni decat suspiciuni. In plus, nici presedintele Curtu, nici ceilalti membri din conducerea Agentiei nu si-au publicat declaratiile de avere pe site-ul ARACIS, asa cum prevede legea.
Andronescu judecata de partid
Pentru cine mai avea indoieli, primarul "care este" Marian Vanghelie decide in acest mandat soarta invatamantului. In calitate de lider al Organizatiei PSD Bucuresti, el a fost cel care a girat pentru Ecaterina Andronescu in campania pentru parlamentare, tot el a propulsat-o ministru al Educatiei, si tot el va avea astazi ultimul cuvant in conflictul cu Mircea Geoana.
Supararea starnita de Andronescu in interiorul PSD - partid cu multi profesori de renume ce predau la aceasta universitate, plus alte nume grele aflate in umbra institutiei - a atins apogeul atunci cand a facut public proiectul de ordonanta prin care acorda celor 100.000 de absolventi "sansa" de a repeta examenul de licenta.
Vanghelie a exclus aceasta varianta, incercand sa induca ideea ca "nu s-a inteles prea bine ce a vrut sa spuna d-na Andronescu", insa ea o tine langa ca "universi­tatea trebuie sa intre in legalitate". Verdictul va fi dat astazi, in cadrul intalnirii conducerii PSD, desi seful campaniei prezidentiale a lui Mircea Geoana, Viorel Hrebenciuc, a tinut sa preci­zeze, ieri, ca nu se pune probleme retragerii sprijinului politic pentru Ecaterina Andronescu. "Doamna Andro­nescu a facut o singura gre­seala, faptul ca nu a infor­mat in prealabil Biroul Permanent despre decizia pe care vrea sa o ia. Se va intampla acest lucru, astfel incat totul va reintra in normal din punctul meu de vedere", a declarat el.
Solutia: noile legi ale Educatiei
Solutia salvatoare pentru situatia din invatamantul universitar ar putea veni de la premierul Emil Boc. Este vorba de adoptarea noilor legi ale Educatiei, lucru pe care il stie si asteapta toata lumea de sapte luni.
"Printr-un nou pachet de legi se va regla totul. Vom avea ierarhizarea universitatilor, astfel ca fiecare candidat din Roma­nia va sti unde este situata (pe scara valorica, n. red.) universitatea pe care o urmeaza", a declarat el. Ideea ierarhizarii universita­tilor apare in pachetul de solutii legislative elaborate de Comisia Prezidentiala pentru Educatie condusa de Mircea Miclea, dar Eca­terina Andronescu nu il agreeaza. Acuzata de prese­dintele Traian Basescu ca "plimba legile Miclea", ea a promis ca pana la 1 septembrie va avea gata propriul proiect.