Alegerile anticipate - o decizie in interes de partid

Conducerea PSD a optat pentru alegeri anticipate in 2003 in momentul in care partidul de guvernamant stapaneste foarte bine situatia in tara, nu exista o criza politica, iar Romania este pe cale sa fie invitata sa adere la NATO.
Este o premiera in politica romaneasca post-decembrista ca un partid aflat la guvernare sa vrea alegeri anticipate, pana acum nefacandu-se uz de procedura constitutionala in materie. Constitutia din 1991 prevede ca presedintele Romaniei poate dizolva Parlamentul daca forul legislativ nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. Inainte de a declansa aceasta procedura, seful statului trebuie sa se consulte cu presedintii celor doua Camere si cu liderii grupurilor parlamentare.
Pentru a se ajunge la dizolvarea Parlamentului, Guvernul trebuie sa isi dea demisia sau sa fie demis printr-o motiune de cenzura adoptata de Parlament. Dupa aceea, presedintele Iliescu trebuie sa initieze consultari cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Odata desemnat de seful statului, viitorul prim-ministru trebuie sa isi formeze echipa, ministrii sa fie audiati de comisiile parlamentare, dupa care trebuie sa prezinte noul program de guvernare si lista membrilor Executivului pentru votul de incredere in Parlament. Pentru convocarea alegerilor anticipate, aceasta procedura trebuie sa aiba loc de doua ori. Constitutia precizeaza ca seful statului abia acum "poate" dizolva Parlamentul, dar nu spune ce se intampla daca nu vrea si nici nu are referiri explicite la alegerile anticipate, probabil pentru ca o asemenea eventualitate nu fost dezbatuta temeinic in anii '90 - '91.
PSD nu s-a decis, deocamdata, daca va urma aceasta procedura laborioasa sau va opta pentru organizarea de alegeri anticipate dupa revizuirea Constitutiei. In primul caz, PSD ar putea ajunge in situatia rizibila in care si-ar da jos propriul Guvern pentru atingerea obiectivului, daca alte partide nu isi vor asuma guvernarea. Mai mult decat atat, PSD s-ar putea trezi fie in situatia in care un lider impetuos al opozitiei, cum ar fi Traian Basescu, s-ar oferi sa guverneze tara chiar daca nu are cu cine, fie cu o campanie negativa a opozitiei care i-ar putea eroda imaginea in timpul procedurii constitutionale. In plus, imaginea de stabilitate politica necesara pe plan extern va fi puternic afectata in conditiile unei proceduri lungi, care va presupune schimbarea ministrilor si va duce la absenta unor interlocutori viabili pentru forurile internationale.
Aceasta procedura are si dezavantajul ca nu ofera o solutie concreta pentru presedintele Iliescu, factorul-cheie pentru declansarea alegerilor anticipate. Seful statului nu agreeaza tot felul de formule lansate in ultima vreme, cum ar fi cea privind candidatura pe un loc neeligibil la Senat, dupa care sa-si preia mandatul de senator in 2004 prin demisia senatorului ales pe lista PSD inaintea sa. In acest caz, solutia ar fi mai degraba o lege privind drepturile fostilor sefi de stat care sa precizeze ca acestia devin senatori de drept.
Varianta privind organizarea alegerilor anticipate dupa revizuirea Constitutiei ofera posibilitatea unei proceduri mai simple si a rezolvarii situatiei lui Ion Iliescu prin noul text constitutional. Astfel, seful statului ar putea primi, prin legea fundamentala, mandatul de senator de drept, iar situatia penibila ca doua guverne sa cada nu ar mai exista. Presedintele Iliescu ar putea sa decida dizovarea Parlamentului doar dupa consultari cu presedintii Camerelor si eventual cu liderii de grupuri.
Unul dintre dezavantaje in acest caz ar fi ca revizuirea Constitutiei trebuie aprobata cu voturile a doua treimi dintre actualii senatori si deputati, PSD fiind obligat sa obtina acordul altor partide pentru alegeri anticipate. Mai mult decat atat, deputatii si senatorii ar fi pusi indirect in situatia sa voteze pierderea privilegiilor pe care le au prin votul dat simplificarii procedurii de dizolvare a Parlamentului, prevazuta in Constitutie, in conditiile in care multi nu sunt siguri de locurile pe liste. Un alt dezavantaj este ca revizuirea Constitutiei trebuie aprobata prin referendum, ceea ce presupune o alta intarziere, dar PSD ar putea sustine ca cetatenii trebuie consultati in toate problemele constitutionale. Votul lor va fi oricum dat in bloc asupra intregului text constitutional, repetandu-se situatia din 1991, cand fiecare partid a interpretat cum a vrut votul asupra Constitutiei.
In ambele variante, convocarea alegerilor anticipate va fi un test pentru PSD, care trebuie sa adopte o politica atenta pentru a nu-si pierde avantajul in fata celorlate partide. Probabil, aceste variante au fost analizate indelung de liderii partidului de guvernamant si numai dorinta de a-si reinnoi mandatul i-a facut sa decida ca oricum trebuie organizate alegeri anticipate, inainte de a fi clara procedura de urmat.
Motivatia referitoare la o noua etapa 2003-2007 pentru aderarea la UE, dupa posibilul succes la Praga, este valabila doar in cazul in care singura preocupare a liderilor politici ar fi eforturile pentru aderare. Exista insa dorinta fireasca a PSD de a-si perpetua puterea, decizia de o pune in practica fiind luata in momentul in care tine cel mai bine in mana fraile tarii, asa cum o arata sondajele de opinie si situatia de fapt.
Prin aceasta decizie, PSD mai doreste sa decaleze alegerile parlamentare de cele prezidentiale, dupa ce presedintele Iliescu a anuntat ferm ca nu va mai candida la un nou mandat, chiar si in cazul in care ar fi modificata si Constitutia. Acum, PSD nu mai este interesat de "locomotiva" Ion Iliescu si vrea sa obtina maximum cat mai repede, in timp ce candidatul la Presedintie, cel mai probabil Adrian Nastase, va putea sa faca o campanie strict "prezidentiala", ferit de erodarea pe care ar suporta-o partidul de guvernamant pana in 2004. Chiar daca presedintele tarii nu va fi ales de Parlament, asa cum s-a propus initial, candidatul PSD va lupta singur in 2004 in cazul decalarii alegerilor si va putea sa vorbeasca numai de atributiile constitutionale ale sefului statului, si nu de problemele guvernarii, cum ar fi saracia si somajul. In plus, la alegerile parlamentare anticipate, PD si PRM nu ii vor mai avea drept candidati pe Traian Basescu si C.V.Tudor, care intentioneaza sa candideze la Presedintie, iar o coalitie intre PD si PNL, bazata pe un tandem Basescu-Stolojan, nu mai are rost.
Necunoscuta cea mai mare in cazul alegerilor anticipate este electoratul, mai exact cum va reactiona intr-o situatie noua, mai ales ca nu exista sondaje sau cercetari sociologice pe aceasta tema. In tarile cu o democratie avansata exista un electorat "captiv", care, pe baza unor valori comune dobandite in timp, voteaza un anumit partid. Partidele aflate la putere in aceste tari decid organizarea alegerilor anticipate in momentul in care "simt" ca electoratul instabil i-ar fi favorabil, insa au mai existat si decizii gresite, cum a fost cea luata de Jacques Chirac la penultimele alegeri parlamentare, cand a castigat opozitia socialista. In Romania electoratul este mult mai instabil si trebuie convins ca "binele tarii" inseamna alegeri anticipate, si nu continuarea mandatului Parlamentului pana la termenul din 2004. Exista precedentul din 2000, cand toate prognozele au fost contrazise de voturile acordate PRM, iar electoratul ar putea gandi ca singurul scop al convocarii alegerilor anticipate este mentinerea la putere.
In aceste conditii, PSD trebuie sa controleze modul in care se va ajunge la alegeri anticipate si sa-si gestioneze foarte atent actiunile si imaginea pana la aceste alegeri. In plus, PSD trebuie sa aiba in presedintele Iliescu cel mai bun aliat si sa aiba o stategie pentru contracararea actiunilor opozitiei care va specula aceasta situatie.
Decizia PSD in favoarea alegerilor anticipate poate fi primul pas catre obtinerea puterii absolute in Parlament si in tara, dar si inceputul sfarsitului.