joi, 26 martie 2009
Senatorii au adoptat ordonanţa de modificare a legii ANI
Senatul a adoptat, cu 79 de voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”, ordonanţa de modificare a legii ANI, prin care se stabileşte că agenţia trebuie să verifice dacă diferenţele de avere ale demnitarilor sunt sau nu justificate, în vederea eventualei sesizări a instanţei. Senatul este Cameră decizională în acest caz. Prezent la dezbateri, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a declarat că votul senatorilor este „un semnal extrem de puternic” pe care România îl trimite Comisiei Europene, astfel încât, în raportul din iunie, să fie înregistrate progrese în domeniul justiţiei.
Viktor Iuşcenko participă la summitul NATO de la Bucureşti
Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, va participa la summitul NATO de la Bucureşti, care se va desfăşura în perioada 2-4 aprilie, a anunţat Oleksandr Cealii, adjunctul şefului cancelariei prezidenţiale, citat de pagina online a agenţiei Forum.
"Summitul NATO va reprezenta momentul adevărului în relaţia dintre Ucraina şi NATO", afirmă Cealii, subliniind că nu există motive pentru refuzul de semnare a Planului de Acţiune pentru aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.
"Summitul NATO va reprezenta momentul adevărului în relaţia dintre Ucraina şi NATO", afirmă Cealii, subliniind că nu există motive pentru refuzul de semnare a Planului de Acţiune pentru aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.
Erste Bank: Petrom si-ar putea spori profitul cu 41% in 2008
Profitul net al Petrom ar putea avansa in acest an cu 41,3% fata de 2007, pana la 2,51 mld. lei (670 mil.euro), estimeaza un raport Erste Bank.
Cresterea ar putea interveni in ciuda unei potentiale scaderi a veniturilor cu peste 10%, la 11,67 miliarde lei (3,11 mld.euro), ca urmare a reducerii costurilor de productie, se arata in raport.
Profitul net al Petrom a scazut cu 22% anul trecut, la 1,78 miliarde lei (492,53 milioane euro), pe fondul comprimarii afacerilor cu 6%. In 2007, Petrom a raportat venituri de 12,98 miliarde lei (3,6 miliarde euro), in scadere cu 7% fata de anul precedent si o cifra de afaceri de 12,28 miliarde lei.
Pentru 2009 si 2010, analistii de la Erste Bank anticipeaza ca profitul net al companiei petroliere va creste la 3 miliarde lei, respectiv 3,64 miliarde lei, in conditiile in care veniturile vor continua sa se diminueaze in 2009, la 11,34 miliarde, pentru ca apoi sa reinceapa sa creasca la 12,31 miliarde lei in 2010.
"Pentru 2008, compania intentioneaza sa se concentreze pe segmentul de exploatare si productie, pentru care principalul obiectiv va fi integrarea Petromservice, care ar trebui sa se observe intr-un mai bun control al costurilor in general si in reducerea costurilor pe partea de productie", se arata in studiul Erste Bank referitor la evolutia sectorului petrolier si al gazelor din regiunea central si est-europeana.
Petrom a semnat pe 18 septembrie un contract pentru achizitionarea activitatii de servicii petroliere a Petromservice, aferente activitatilor de explorare si productie ale Petrom, pentru un pret de 328,5 milioane de euro.
"In acest an, compania va lansa un nou proiect cheie - construirea unei centrale electrice proprii la Ploiesti, care va deservi principala rafinarie a Petrom, Petrobrazi", mentioneaza raportul Erste.
Cresterea ar putea interveni in ciuda unei potentiale scaderi a veniturilor cu peste 10%, la 11,67 miliarde lei (3,11 mld.euro), ca urmare a reducerii costurilor de productie, se arata in raport.
Profitul net al Petrom a scazut cu 22% anul trecut, la 1,78 miliarde lei (492,53 milioane euro), pe fondul comprimarii afacerilor cu 6%. In 2007, Petrom a raportat venituri de 12,98 miliarde lei (3,6 miliarde euro), in scadere cu 7% fata de anul precedent si o cifra de afaceri de 12,28 miliarde lei.
Pentru 2009 si 2010, analistii de la Erste Bank anticipeaza ca profitul net al companiei petroliere va creste la 3 miliarde lei, respectiv 3,64 miliarde lei, in conditiile in care veniturile vor continua sa se diminueaze in 2009, la 11,34 miliarde, pentru ca apoi sa reinceapa sa creasca la 12,31 miliarde lei in 2010.
"Pentru 2008, compania intentioneaza sa se concentreze pe segmentul de exploatare si productie, pentru care principalul obiectiv va fi integrarea Petromservice, care ar trebui sa se observe intr-un mai bun control al costurilor in general si in reducerea costurilor pe partea de productie", se arata in studiul Erste Bank referitor la evolutia sectorului petrolier si al gazelor din regiunea central si est-europeana.
Petrom a semnat pe 18 septembrie un contract pentru achizitionarea activitatii de servicii petroliere a Petromservice, aferente activitatilor de explorare si productie ale Petrom, pentru un pret de 328,5 milioane de euro.
"In acest an, compania va lansa un nou proiect cheie - construirea unei centrale electrice proprii la Ploiesti, care va deservi principala rafinarie a Petrom, Petrobrazi", mentioneaza raportul Erste.
Bani din piatră seacă
Resursele minerale din ţara noastră au peste 2.100 de pretendenţi şi o singură vedetă: materialele de construcţii.
Chiar dacă „munţii noştri aur poartă“, nimeni nu-l mai exploatează în anul de graţie 2008. Atenţia s-a mutat către resursele indispensabile sectorului cu cea mai mare creştere din ultimii ani: construcţ iile. Astfel, 2.176 de companii se luptă pentru obţinerea licenţelor de exploatare a rezervelor minerale din România.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), zăcămintele cele mai exploatate sunt cele de calcar industrial şi de construcţii (10,7 milioane tone pe an), nisip şi pietriş (4,8 milioane metri cubi pe an). Lista celor mai râvnite resurse minerale continuă cu andezitul industrial şi de construcţii (1,2 milioane tone anual), în timp ce resurse cu tradiţie în exploatare, precum aurul, cuprul, plumbul sau fierul, fie nu mai sunt exploatate, fie se extrag doar în perimetre restrânse.
„În România se desfăşoară activităţi miniere pentru metale preţioase în trei perimetre (printre care şi Roşia Montană - n.r.), dar activitatea de exploatare propriu-zisă este sistată“, potrivit ANRM. Exploatările din subteran s-au redus semnificativ în ultimii zece ani. Între 1998 şi 2008, au fost închise 326 de obiective de exploatare în subteran, rămânând active doar 33.
Bani puţini din resurse
Statul a încasat anul trecut din taxe şi redevenţe doar 103,43 milioane lei, adică 27,5 milioane euro. Suma este infimă, chiar şi în comparaţie cu redevenţa pentru petrol şi gaze
, care a fost anul trecut de 782 milioane lei. Din cele peste 2.100 de companii care îşi desfăşoară activitatea în cele 2.380 de perimetre de exploatare din România, doar 13 au capital străin, iar 15 - capital mixt.
Afacerile cu apă minerală, materiale de construcţii şi metale sunt derulate de obicei „în familie“, de oamenii de afaceri autohtoni. La aceasta se adaugă faptul că „90% din licenţele de exploatare sunt acordate pentru o perioadă de 20 de ani, cu drept de prelungire de câte cinci ani“, potrivit ANRM.
Afaceri cu statul
Cele mai multe dintre firmele româneşti care lucrează în domeniul exploatării resurselor au o lungă istorie în afacerile derulate cu statul. De exemplu, una dintre firmele care extrag nisip şi pietriş din mai multe perimetre din ţară este PA&CO International, a omului de afaceri Costel Căşuneanu, favorit la contracte publice sub regimul PSD, pe locul patru în 2007 în rândul celor care au beneficiat de contracte cu statul. Potrivit unui clasament întocmit de „Ziarul Financiar“, firma PA&CO a obţinut contracte de 124 milioane lei anul trecut, şi în 2008, principalul contractant fiind Compania Naţională de Drumuri.
Firma este specializată în lucrări de infrastructură rutieră. O altă firmă beneficiară a contractelor cu statul (76 milioane lei) şi care exploatează resurse este Vega ’93, controlată de Corneliu Istrate şi Maricel Păcuraru. Nu în ultimul rând, Hidroconstrucţ ia şi Energoconstrucţia au afaceri pe banii publici în valoare totală de 51 milioane lei şi au perimetre de exploatare a nisipului şi pietrişului în judeţe precum Braşov, Galaţi, Olt sau Gorj.
Nisip şi pietriş pentru proiecte imobiliare
European Drinks, companie condusă de fraţii Micula (care au o avere estimată la 2 miliarde de euro) şi care deţin cel mai mare grup alimentar
de pe piaţa românească (European Drinks, Scandic Distilleries şi European Foods), controlează şi o parte din resurse.
Fraţii Micula exploatează nisip şi pietriş în acord cu investiţiile imobiliare pe care le pregă tesc. Ei au terenuri în principalele oraşe din ţară pe o suprafaţă de 2,5 milioane de metri pătraţi, din care 450.000 mp sunt în Capitală. Nu în ultimul rând, Petromservice, companie cumpărată de Petrom anul trecut, are permis de exploatare a materialelor de construcţii în Argeş şi Bacău.
LICENŢE
Străinii „au cerut pământ şi apă“
> Holcim România, companie elveţiană care deţine la noi trei fabrici de ciment, 16 staţii ecologice de betoane, cinci staţii de agregate şi două de lianţi speciali, exploatează resurse la Cluj, Argeş şi Braşov.
> Lafarge, lider mondial pe piaţa de ciment, este prezentă în România din 1997 şi este proprietara companiei Romcim, care reuneşte fabricile de la Medgidia, Târgu-Jiu şi Hoghiz şi are perimetre de exploatare în Prahova şi Iaşi.
> Strabag, companie austriacă de construcţii, este lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est, dezvoltându-se datorită construcţiilor civile. Compania în care magnatul rus Oleg Deripaska (cel mai bogat om din Rusia) deţine 25%, exploatează resurse din Ilfov.
Chiar dacă „munţii noştri aur poartă“, nimeni nu-l mai exploatează în anul de graţie 2008. Atenţia s-a mutat către resursele indispensabile sectorului cu cea mai mare creştere din ultimii ani: construcţ iile. Astfel, 2.176 de companii se luptă pentru obţinerea licenţelor de exploatare a rezervelor minerale din România.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), zăcămintele cele mai exploatate sunt cele de calcar industrial şi de construcţii (10,7 milioane tone pe an), nisip şi pietriş (4,8 milioane metri cubi pe an). Lista celor mai râvnite resurse minerale continuă cu andezitul industrial şi de construcţii (1,2 milioane tone anual), în timp ce resurse cu tradiţie în exploatare, precum aurul, cuprul, plumbul sau fierul, fie nu mai sunt exploatate, fie se extrag doar în perimetre restrânse.
„În România se desfăşoară activităţi miniere pentru metale preţioase în trei perimetre (printre care şi Roşia Montană - n.r.), dar activitatea de exploatare propriu-zisă este sistată“, potrivit ANRM. Exploatările din subteran s-au redus semnificativ în ultimii zece ani. Între 1998 şi 2008, au fost închise 326 de obiective de exploatare în subteran, rămânând active doar 33.
Bani puţini din resurse
Statul a încasat anul trecut din taxe şi redevenţe doar 103,43 milioane lei, adică 27,5 milioane euro. Suma este infimă, chiar şi în comparaţie cu redevenţa pentru petrol şi gaze
, care a fost anul trecut de 782 milioane lei. Din cele peste 2.100 de companii care îşi desfăşoară activitatea în cele 2.380 de perimetre de exploatare din România, doar 13 au capital străin, iar 15 - capital mixt.
Afacerile cu apă minerală, materiale de construcţii şi metale sunt derulate de obicei „în familie“, de oamenii de afaceri autohtoni. La aceasta se adaugă faptul că „90% din licenţele de exploatare sunt acordate pentru o perioadă de 20 de ani, cu drept de prelungire de câte cinci ani“, potrivit ANRM.
Afaceri cu statul
Cele mai multe dintre firmele româneşti care lucrează în domeniul exploatării resurselor au o lungă istorie în afacerile derulate cu statul. De exemplu, una dintre firmele care extrag nisip şi pietriş din mai multe perimetre din ţară este PA&CO International, a omului de afaceri Costel Căşuneanu, favorit la contracte publice sub regimul PSD, pe locul patru în 2007 în rândul celor care au beneficiat de contracte cu statul. Potrivit unui clasament întocmit de „Ziarul Financiar“, firma PA&CO a obţinut contracte de 124 milioane lei anul trecut, şi în 2008, principalul contractant fiind Compania Naţională de Drumuri.
Firma este specializată în lucrări de infrastructură rutieră. O altă firmă beneficiară a contractelor cu statul (76 milioane lei) şi care exploatează resurse este Vega ’93, controlată de Corneliu Istrate şi Maricel Păcuraru. Nu în ultimul rând, Hidroconstrucţ ia şi Energoconstrucţia au afaceri pe banii publici în valoare totală de 51 milioane lei şi au perimetre de exploatare a nisipului şi pietrişului în judeţe precum Braşov, Galaţi, Olt sau Gorj.
Nisip şi pietriş pentru proiecte imobiliare
European Drinks, companie condusă de fraţii Micula (care au o avere estimată la 2 miliarde de euro) şi care deţin cel mai mare grup alimentar
de pe piaţa românească (European Drinks, Scandic Distilleries şi European Foods), controlează şi o parte din resurse.
Fraţii Micula exploatează nisip şi pietriş în acord cu investiţiile imobiliare pe care le pregă tesc. Ei au terenuri în principalele oraşe din ţară pe o suprafaţă de 2,5 milioane de metri pătraţi, din care 450.000 mp sunt în Capitală. Nu în ultimul rând, Petromservice, companie cumpărată de Petrom anul trecut, are permis de exploatare a materialelor de construcţii în Argeş şi Bacău.
LICENŢE
Străinii „au cerut pământ şi apă“
> Holcim România, companie elveţiană care deţine la noi trei fabrici de ciment, 16 staţii ecologice de betoane, cinci staţii de agregate şi două de lianţi speciali, exploatează resurse la Cluj, Argeş şi Braşov.
> Lafarge, lider mondial pe piaţa de ciment, este prezentă în România din 1997 şi este proprietara companiei Romcim, care reuneşte fabricile de la Medgidia, Târgu-Jiu şi Hoghiz şi are perimetre de exploatare în Prahova şi Iaşi.
> Strabag, companie austriacă de construcţii, este lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est, dezvoltându-se datorită construcţiilor civile. Compania în care magnatul rus Oleg Deripaska (cel mai bogat om din Rusia) deţine 25%, exploatează resurse din Ilfov.
Companiile de telefonie "asmut" recuperatorii pe clienţii rău-platnici
O factură telefonică neachitată la timp te poate arunca în gura „rechinilor” care se ocupă cu recuperarea de creanţe. Vodafone, Orange şi Cosmote au fiecare dintre ele câteva firme de recuperare de creanţe (facturi neplătite, în cazul de faţă), care în anumite cazuri ajung în instanţă pentru a recupera sume de ordinul milioanelor. Orange are 5 companii de recuperare dintre care două sunt EOS KSI şi Coface România, iar Cosmote are 4 astfel de companii.
Vodafone are ceva mai multe, operatorul de telefonie nedorind să prezinte un număr exact. „Vodafone România colaborează cu mai multe companii, care acoperă întregul teritoriu al României. Periodic, lista companiilor cu care colaborăm pentru această activitate poate suferi modificări”, au răspuns oficialii companiei. Două companii cu care aceştia colaborează sau au colaborat sunt aceiaşi EOS KSI şi Mars Collection SRL, din Constanţa.
Vânătorii de creanţe fac ce ştiu mai bine
„Acum vreo 2-3 ani aveam un abonament la Vodafone şi am rămas restant cu o factură de vreo 500.000 de lei timp de vreo două luni. După câteva luni mă trezesc cu o factură de 2 milioane lei de la o firmă numită Mars Collection din Constanţa. În fine, ajung la un consens cu ei şi zic că voi plăti în 2 rate factura. Din anumite motive nu mai plătesc a două rată şi mă trezesc peste alte câteva luni că am fost dat în judecată şi s-a hotărât să plătesc 1,9 milioane, deşi ei ceruseră în instanţă vreo 13 milioane”, ne-a declarat Alin B. din Suceava. Prin aceeaşi poveste a trecut un alt abonat al Vodafone, numai că de această dată factura lui a fost mult mai „grasă”.
„În 2002, îmi făcusem un abonament cu 1 cent pe minut în week-end, apoi l-am transferat pe adresa unei alte persoane crezând că este de ajuns să scap de abonament, care, după câteva luni, nu l-a mai plătit. Aşa m-am trezit prin 2004 cu o factură de 8 milioane de lei, care venea de la o firmă numită KSI, ca la încă 6 luni -1 an să ajungă acea factură la vreo 30 de milioane. După asta au început telefoanele de ameninţare cu judecata, luatul pielii de pe mine şi le-am spus că nu au ce să-mi ia, că instanţa va decide că sunt insolvabil. Dar timp de câteva luni m-au tot stresat cu scrisori şi telefoane să le dau banii”, ne-a spus Mădălin P. din Timişoara. Nici una din aceste companii nu a dorit să răspundă câtorva întrebări în momentul în care am încercat să-i contactăm.
Care-i „mersul” afacerii
Compania de telefonie semnează un contract de cesiune de creanţă, adică o “vânzare a creanţei”. “Este obligaţia noastră de a înştiinţa debitorul despre această cesiune şi să-i comunicăm datele necesare plăţii. Cum este normal într-o societate, creanţa achiziţionată în vederea recuperării are o valoare nominală (1.000 lei, în cazul de faţă), preţul care va fi plătit pentru aceasta este mai mic, cu circa 10%-15 %, pentru ca, în cazul recuperării, să avem un profit”, ne-a declarat consilierul juridic, Ventoniuc Florina de la Lex Grup Consulting. Ceea ce nu ştiu mulţi este că unele din aceste companii de recuperare mai au şi anumite “comisioane mascate” care se învârt în jurul cifrei de 2%.
O scuză bună pentru aceste companii şi întârzierile de luni de zile este că au personal redus şi portofoliu mare. Un alt lucru care face ca banul
să fie “stors” de la clientul rău-platnic este achitarea dobânzilor acumulate şi de abia apoi se trece la factura propriu-zisă. Penalităţile pentru facturi neplătite diferă de la companie la companie, în unele cazuri aceastea fiind de 0,5% din factură pe zi. “Atunci când este în discuţie recuperarea unei creanţe, trebuie să înţelegem că, pe lângă valoarea ei nominală, o creanţă implică şi alte drepturi accesorii ( penalităţi, dobânzi, daune interese ) - accesorii care sunt inserate în contract . Este normal dacă nu plăteşti o datorie de 1.000 lei şi ai semnat un contract cu 1 % penalităţi de întârziere, valoarea de 1.000 lei să crească cu valoarea penalităţilor “, a mai spus Ventoniuc Florina.
Vodafone are ceva mai multe, operatorul de telefonie nedorind să prezinte un număr exact. „Vodafone România colaborează cu mai multe companii, care acoperă întregul teritoriu al României. Periodic, lista companiilor cu care colaborăm pentru această activitate poate suferi modificări”, au răspuns oficialii companiei. Două companii cu care aceştia colaborează sau au colaborat sunt aceiaşi EOS KSI şi Mars Collection SRL, din Constanţa.
Vânătorii de creanţe fac ce ştiu mai bine
„Acum vreo 2-3 ani aveam un abonament la Vodafone şi am rămas restant cu o factură de vreo 500.000 de lei timp de vreo două luni. După câteva luni mă trezesc cu o factură de 2 milioane lei de la o firmă numită Mars Collection din Constanţa. În fine, ajung la un consens cu ei şi zic că voi plăti în 2 rate factura. Din anumite motive nu mai plătesc a două rată şi mă trezesc peste alte câteva luni că am fost dat în judecată şi s-a hotărât să plătesc 1,9 milioane, deşi ei ceruseră în instanţă vreo 13 milioane”, ne-a declarat Alin B. din Suceava. Prin aceeaşi poveste a trecut un alt abonat al Vodafone, numai că de această dată factura lui a fost mult mai „grasă”.
„În 2002, îmi făcusem un abonament cu 1 cent pe minut în week-end, apoi l-am transferat pe adresa unei alte persoane crezând că este de ajuns să scap de abonament, care, după câteva luni, nu l-a mai plătit. Aşa m-am trezit prin 2004 cu o factură de 8 milioane de lei, care venea de la o firmă numită KSI, ca la încă 6 luni -1 an să ajungă acea factură la vreo 30 de milioane. După asta au început telefoanele de ameninţare cu judecata, luatul pielii de pe mine şi le-am spus că nu au ce să-mi ia, că instanţa va decide că sunt insolvabil. Dar timp de câteva luni m-au tot stresat cu scrisori şi telefoane să le dau banii”, ne-a spus Mădălin P. din Timişoara. Nici una din aceste companii nu a dorit să răspundă câtorva întrebări în momentul în care am încercat să-i contactăm.
Care-i „mersul” afacerii
Compania de telefonie semnează un contract de cesiune de creanţă, adică o “vânzare a creanţei”. “Este obligaţia noastră de a înştiinţa debitorul despre această cesiune şi să-i comunicăm datele necesare plăţii. Cum este normal într-o societate, creanţa achiziţionată în vederea recuperării are o valoare nominală (1.000 lei, în cazul de faţă), preţul care va fi plătit pentru aceasta este mai mic, cu circa 10%-15 %, pentru ca, în cazul recuperării, să avem un profit”, ne-a declarat consilierul juridic, Ventoniuc Florina de la Lex Grup Consulting. Ceea ce nu ştiu mulţi este că unele din aceste companii de recuperare mai au şi anumite “comisioane mascate” care se învârt în jurul cifrei de 2%.
O scuză bună pentru aceste companii şi întârzierile de luni de zile este că au personal redus şi portofoliu mare. Un alt lucru care face ca banul
să fie “stors” de la clientul rău-platnic este achitarea dobânzilor acumulate şi de abia apoi se trece la factura propriu-zisă. Penalităţile pentru facturi neplătite diferă de la companie la companie, în unele cazuri aceastea fiind de 0,5% din factură pe zi. “Atunci când este în discuţie recuperarea unei creanţe, trebuie să înţelegem că, pe lângă valoarea ei nominală, o creanţă implică şi alte drepturi accesorii ( penalităţi, dobânzi, daune interese ) - accesorii care sunt inserate în contract . Este normal dacă nu plăteşti o datorie de 1.000 lei şi ai semnat un contract cu 1 % penalităţi de întârziere, valoarea de 1.000 lei să crească cu valoarea penalităţilor “, a mai spus Ventoniuc Florina.
Recesiune in America
Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial * Falimentul bancii de investitii Bear Stearns, a cincea ca marime, a adancit instabilitatea de pe piata creditelor, deficitul comercial si scaderea bursei * Pierderile la nivel global sunt estimate la 800 de miliarde de dolari
Mapamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari: criza economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala, a Statelor Unite ale Americii, (SUA) se afla in pragul (unii analisti spun chiar ca in mijlocul) unei recesiuni extrem de puternice.
Dupa ce a "debutat" anul trecut cu criza din sectorul imobiliar, economia americana se loveste, acum, de noi obstacole: falimentul celei de-a cincea banci de investitii ca marime, Bear Stearns, care a adancit criza creditelor, deficitul comercial, scaderea bursei, retragerea investitorilor.
Fiind cea mai mare economie mondiala, orice se intampla in SUA are repercursiuni in intreaga economie mondiala si, in special, in Uniunea Europeana si in Japonia.
"Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial, aceasta urmand sa se incheie abia dupa stabilizarea preturilor din sectorul imobiliar", a declarat fostul presedinte al Rezervei Federale americane (n.r. - Fed, banca centrala a SUA), Alan Greenspan, citat de publicatia Financial Times.
Probleme in Europa
"Aceasta criza va face numeroase victime", a apreciat Greenspan. Pe de alta parte, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca Statele Unite s-ar putea indrepta catre o recesiune, iar Europa va continua sa se confrunte cu noi probleme pe pietele financiare, desi statele emergente nu par foarte afectate de criza mondiala. "Oamenii dezbat daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de aceasta discutie, (n.r. - SUA) se confrunta cu o grava incetinire economica comparativ cu situatia anterioara si ar putea sa intre in recesiune", a spus Zoellick.
Perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale s-au inrautatit si riscul extinderii crizei declansate in sectorul financiar american este foarte ridicat, FMI urmand sa isi revizuiasca in scadere previziunile, a declarat si directorul general al Fondului, Dominique Strauss-Kahn. El a salutat masurile de urgenta luate de Fed si a spus ca institutia financiara americana si Banca Centrala Europeana (BCE) iau masurile necesare pentru a rezolva problema deficitului de lichiditati de pe piata. Problemele de pe pietele de creditare s-ar putea extinde asupra intregului sistem
financiar, ceea ce ar putea determina scaderea valorii contabile a institutiilor americane si globale cu 800 miliarde dolari, a declarat Anoop Singh, director in Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters.
JP Morgan Chase a incheiat un acord pentru preluarea bancii de investitii Bear Stearns, pentru numai 2 dolari pe actiune, respectiv 236 de milioane de dolari, pretul extrem de scazut demonstrand amploarea problemelor din sectorul financiar american, transmite Reuters. Pretul preluarii este de numai 1/15 din cotatia actiunilor Bear Stearns la inchiderea tranzactiilor de vineri si la mare distanta de recordul de 172,61 dolari pe unitate atins anul trecut, inainte de declansarea crizei de pe piata creditelor. Pretul total care va fi suportat de JP Morgan va fi de sase miliarde de dolari, daca se tine seama de litigiile si alte costuri ale Bear Stearns. Bear Stearns are peste 14.000 de angajati si este specializata in schimburi de instrumente financiare cu zeci de banci din intreaga lume. CITIC Securities, cea mai mare companie chineza de brokeraj listata la bursa, a decis sa renunte la un acord de cooperare strategica cu Bear Stearns, inclusiv la o investitie de un miliard de dolari in banca americana, dupa ce aceasta a fost preluata de JP Morgan.
Fug investitorii
Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s-au diminuat, in ianuarie, cu aproape jumatate (cu 48,5%) fata de luna decembrie 2007, la 37,4 miliarde dolari, intrucat investitorii privati au evitat activele americane, potrivit datelor Trezoreriei SUA. Valoarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi deficitul comercial al SUA, care a atins, in prima luna a acestui an, 58,2 miliarde de dolari, iar analistii considera ca, pe termen lung, acest lucru va amplifica declinul dolarului. Totodata, achizitiile de actiuni au scazut la 17,4 miliarde de dolari, de la 33,5 miliarde dolari in decembrie.
Refuz la schimb valutar
Unele case de schimb valutar din Amsterdam refuza sa schimbe dolarii turistilor in euro, din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei Statelor Unite fata de euro. Dolarul a atins luni un nou minim record, de 1,5905 unitati pentru un euro, in conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. Moneda americana a coborat si fata de yen, cu peste 3%, la 95,77 yeni pe unitate, revenind ulterior la 96,8 yeni pe unitate.
Bush e optimist
Presedintele Statelor Unite, George W. Bush, a declarat luni ca economia SUA se confrunta cu o perioada dificila si a subliniat
ca sustine masurile luate de Rezerva Federala pentru a reinstaura ordinea pe pietele financiare.
Autoritatile americane controleaza situatia, a mentionat Bush. "Ne aflam intr-o perioada dificila. Am luat masuri puternice si decisive. Rezerva Federala a actionat rapid pentru a readuce ordinea pe pietele financiare", a afirmat Bush. "Institutiile noastre financiare sunt puternice si pietele noastre de capital functioneaza eficient", a mai spus Bush. Presedintele american a adaugat ca, pe termen lung, economia se va redresa, desi, in acest moment, se confrunta cu o situatie dificila.
Romania vulnerabila
Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la turbulentele externe, avand in vedere deficitul inalt de cont curent, cresterea acestuia fiind alimentata de avansul economic si al consumului intern, potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU).
Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in principal prin investitii straine directe, insa aceste venituri se vor diminua, pe masura ce procesul de privatizare se va finaliza, amintesc economistii intr-un raport al EIU. "Europa Centrala si de Est a beneficiat de cresterea inca puternica din zona euro, desi in cazul unor state, precum Romania si Bulgaria, cerintele de finantare externa sunt ridicate, astfel ca aceste tari sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului investitorilor", se spune in raport, transmite Mediafax.
Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al Romaniei, care a atins anul trecut 14,2% din PIB, si de finantarea acestuia au fost subliniate de mai multi economisti nationali si internationali. Pentru acest an, estimarile indica atingerea pragului de 15% din PIB.
Fed vrea sa stopeze criza
Aseara, dupa inchiderea editiei, se astepta ca Fed sa reduca inca o data dobanda de politica monetara, cu pana la 1%, de la nivelul de 3%, cea mai ampla reducere operata dupa 1982, pentru a stopa deficitul de lichiditati de pe pietele financiare si a sustine economia.
Banca centrala americana a luat deja masuri de urgenta, inca de duminica, pentru suplimentarea lichiditatilor de pe piata creditelor, prin reducerea dobanzii de discount la care acorda imprumuturi bancilor (cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%) solutie care nu a mai fost adoptata de la criza financiara din 1929. Concomitent, Fed a acceptat sa finanteze active mai putin lichide ale Bear Stearns, in valoare de pana la 30 de miliarde de dolari. Rezerva Federala a anuntat, saptamana trecuta, ca bancile americane vor avea acces la credite de 200 de miliarde de dolari, sub forma de titluri de Trezorerie. Decizia face parte dintr-o actiune concertata a mai multor banci centrale, printre care Banca Angliei, Banca Centrala Europeana si Banca Japoniei, care vor suplimenta lichiditatile de pe piata financiara pentru reducerea tensiunilor. De altfel, Banca Angliei a acordat luni imprumuturi de urgenta la trei zile, in valoare de cinci miliarde de lire, iar oferta a fost de aproape cinci ori suprasubsrisa. In plus
, pe piata exista speculatii legate de o noua suplimentare a lichiditatii si chiar de o reducere a ratei de politica monetara de catre Banca Centrala Europeana.
Mapamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari: criza economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala, a Statelor Unite ale Americii, (SUA) se afla in pragul (unii analisti spun chiar ca in mijlocul) unei recesiuni extrem de puternice.
Dupa ce a "debutat" anul trecut cu criza din sectorul imobiliar, economia americana se loveste, acum, de noi obstacole: falimentul celei de-a cincea banci de investitii ca marime, Bear Stearns, care a adancit criza creditelor, deficitul comercial, scaderea bursei, retragerea investitorilor.
Fiind cea mai mare economie mondiala, orice se intampla in SUA are repercursiuni in intreaga economie mondiala si, in special, in Uniunea Europeana si in Japonia.
"Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial, aceasta urmand sa se incheie abia dupa stabilizarea preturilor din sectorul imobiliar", a declarat fostul presedinte al Rezervei Federale americane (n.r. - Fed, banca centrala a SUA), Alan Greenspan, citat de publicatia Financial Times.
Probleme in Europa
"Aceasta criza va face numeroase victime", a apreciat Greenspan. Pe de alta parte, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca Statele Unite s-ar putea indrepta catre o recesiune, iar Europa va continua sa se confrunte cu noi probleme pe pietele financiare, desi statele emergente nu par foarte afectate de criza mondiala. "Oamenii dezbat daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de aceasta discutie, (n.r. - SUA) se confrunta cu o grava incetinire economica comparativ cu situatia anterioara si ar putea sa intre in recesiune", a spus Zoellick.
Perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale s-au inrautatit si riscul extinderii crizei declansate in sectorul financiar american este foarte ridicat, FMI urmand sa isi revizuiasca in scadere previziunile, a declarat si directorul general al Fondului, Dominique Strauss-Kahn. El a salutat masurile de urgenta luate de Fed si a spus ca institutia financiara americana si Banca Centrala Europeana (BCE) iau masurile necesare pentru a rezolva problema deficitului de lichiditati de pe piata. Problemele de pe pietele de creditare s-ar putea extinde asupra intregului sistem
financiar, ceea ce ar putea determina scaderea valorii contabile a institutiilor americane si globale cu 800 miliarde dolari, a declarat Anoop Singh, director in Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters.
JP Morgan Chase a incheiat un acord pentru preluarea bancii de investitii Bear Stearns, pentru numai 2 dolari pe actiune, respectiv 236 de milioane de dolari, pretul extrem de scazut demonstrand amploarea problemelor din sectorul financiar american, transmite Reuters. Pretul preluarii este de numai 1/15 din cotatia actiunilor Bear Stearns la inchiderea tranzactiilor de vineri si la mare distanta de recordul de 172,61 dolari pe unitate atins anul trecut, inainte de declansarea crizei de pe piata creditelor. Pretul total care va fi suportat de JP Morgan va fi de sase miliarde de dolari, daca se tine seama de litigiile si alte costuri ale Bear Stearns. Bear Stearns are peste 14.000 de angajati si este specializata in schimburi de instrumente financiare cu zeci de banci din intreaga lume. CITIC Securities, cea mai mare companie chineza de brokeraj listata la bursa, a decis sa renunte la un acord de cooperare strategica cu Bear Stearns, inclusiv la o investitie de un miliard de dolari in banca americana, dupa ce aceasta a fost preluata de JP Morgan.
Fug investitorii
Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s-au diminuat, in ianuarie, cu aproape jumatate (cu 48,5%) fata de luna decembrie 2007, la 37,4 miliarde dolari, intrucat investitorii privati au evitat activele americane, potrivit datelor Trezoreriei SUA. Valoarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi deficitul comercial al SUA, care a atins, in prima luna a acestui an, 58,2 miliarde de dolari, iar analistii considera ca, pe termen lung, acest lucru va amplifica declinul dolarului. Totodata, achizitiile de actiuni au scazut la 17,4 miliarde de dolari, de la 33,5 miliarde dolari in decembrie.
Refuz la schimb valutar
Unele case de schimb valutar din Amsterdam refuza sa schimbe dolarii turistilor in euro, din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei Statelor Unite fata de euro. Dolarul a atins luni un nou minim record, de 1,5905 unitati pentru un euro, in conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. Moneda americana a coborat si fata de yen, cu peste 3%, la 95,77 yeni pe unitate, revenind ulterior la 96,8 yeni pe unitate.
Bush e optimist
Presedintele Statelor Unite, George W. Bush, a declarat luni ca economia SUA se confrunta cu o perioada dificila si a subliniat
ca sustine masurile luate de Rezerva Federala pentru a reinstaura ordinea pe pietele financiare.
Autoritatile americane controleaza situatia, a mentionat Bush. "Ne aflam intr-o perioada dificila. Am luat masuri puternice si decisive. Rezerva Federala a actionat rapid pentru a readuce ordinea pe pietele financiare", a afirmat Bush. "Institutiile noastre financiare sunt puternice si pietele noastre de capital functioneaza eficient", a mai spus Bush. Presedintele american a adaugat ca, pe termen lung, economia se va redresa, desi, in acest moment, se confrunta cu o situatie dificila.
Romania vulnerabila
Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la turbulentele externe, avand in vedere deficitul inalt de cont curent, cresterea acestuia fiind alimentata de avansul economic si al consumului intern, potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU).
Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in principal prin investitii straine directe, insa aceste venituri se vor diminua, pe masura ce procesul de privatizare se va finaliza, amintesc economistii intr-un raport al EIU. "Europa Centrala si de Est a beneficiat de cresterea inca puternica din zona euro, desi in cazul unor state, precum Romania si Bulgaria, cerintele de finantare externa sunt ridicate, astfel ca aceste tari sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului investitorilor", se spune in raport, transmite Mediafax.
Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al Romaniei, care a atins anul trecut 14,2% din PIB, si de finantarea acestuia au fost subliniate de mai multi economisti nationali si internationali. Pentru acest an, estimarile indica atingerea pragului de 15% din PIB.
Fed vrea sa stopeze criza
Aseara, dupa inchiderea editiei, se astepta ca Fed sa reduca inca o data dobanda de politica monetara, cu pana la 1%, de la nivelul de 3%, cea mai ampla reducere operata dupa 1982, pentru a stopa deficitul de lichiditati de pe pietele financiare si a sustine economia.
Banca centrala americana a luat deja masuri de urgenta, inca de duminica, pentru suplimentarea lichiditatilor de pe piata creditelor, prin reducerea dobanzii de discount la care acorda imprumuturi bancilor (cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%) solutie care nu a mai fost adoptata de la criza financiara din 1929. Concomitent, Fed a acceptat sa finanteze active mai putin lichide ale Bear Stearns, in valoare de pana la 30 de miliarde de dolari. Rezerva Federala a anuntat, saptamana trecuta, ca bancile americane vor avea acces la credite de 200 de miliarde de dolari, sub forma de titluri de Trezorerie. Decizia face parte dintr-o actiune concertata a mai multor banci centrale, printre care Banca Angliei, Banca Centrala Europeana si Banca Japoniei, care vor suplimenta lichiditatile de pe piata financiara pentru reducerea tensiunilor. De altfel, Banca Angliei a acordat luni imprumuturi de urgenta la trei zile, in valoare de cinci miliarde de lire, iar oferta a fost de aproape cinci ori suprasubsrisa. In plus
, pe piata exista speculatii legate de o noua suplimentare a lichiditatii si chiar de o reducere a ratei de politica monetara de catre Banca Centrala Europeana.
Investigating People DNA a luat in vizor fabrica Nokia
Afacerile cu terenuri de la Jucu, aparute imediat dupa ce compania finlandeza Nokia a anuntat ca va face o fabrica in zona, sunt verificate de procurorii clujeni ai Departamentului National Anticoruptie. Demersul anchetatorilor are loc la sesizarea unei persoane a carei identitate DNA nu a dezvaluit-o. Consiliul Judetean Cluj, principalul artizan al venirii Nokia in Romånia, a primit deja de la DNA o solicitare pentru a pune la dispozitie documentele legate de negocierile si contractul cu compania finlandeza. Specialistii in drept penal considera ca solicitarea procurorilor DNA este nelegala. Ei au explicat ca procurorii nu pot cere documente decåt atunci cånd exista inregistrat dosar penal, si nu in baza unei simple sesizari inregistrate la registrul unic al petitiilor si reclamatiilor.
Vestea ca DNA are in lucru o cauza in care apare si numele companiei finlandeze Nokia a fost data ieri de presedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara. El a precizat ca Serviciul Teritorial Cluj al DNA i-a solicitat Consiliului Judetean Cluj sa puna la dispozitie toata documentatia legata de ridicarea fabricii Nokia de la Jucu.
“
;In vederea solutionarii lucrarii inregistrate cu numarul 79/VII/I/2008 va rugam sa ne puneti la dispozitie documentatia aferenta demararii si continuarii negocierilor cu compania finlandeza Nokia, materializate prin incheierea contractului de asociere in participatiune privind deschiderea fabricii de telefoane mobile din localitatea Jucu, judetul Cluj, precum si a cesionarii terenului aferent (oferte, scrisoarea de intentie, corespondenta, contracte), se arata in documentul adresat Consiliului Judetean Cluj si care este semnat de procurorul sef al DNA Cluj, Laura Oprean.
DNA: Ancheta nu vizeaza investitia Nokia
DNA a anuntat, la randul sau, prin intermediul Biroului de presa, ca ancheta Serviciului Teritorial Cluj nu vizeaza negocierea sau incheierea contractului de asociere intre compania Nokia si Consiliul Judetean Cluj privind deschiderea unei fabrici de telefoane in Jucu si nici investitia efectuata de compania Nokia la Jucu. “In realitate, investigatia DNA priveste imprejurarile in care anumite persoane fizice si juridice au achizitionat terenuri in comuna Jucu, anterior relocarii fabricii si incheierii contractului de asociere, existand suspiciuni ca respectivele persoane au beneficiat de informatii potrivit carora compania Nokia urma sa deschida o fabrica pe acele terenuri. Utilizarea unor informatii care nu erau destinate publicitatii
putea sa aduca beneficiarilor foloase necuvenite prin cresterea valorii terenurilor achizitionate. In acest scop, Serviciul Teritorial Cluj a solicitat informatii si documente atat Consiliului Judetean Clui, cat si altor institutii publice”, se arata in comunicatul remis presei de DNA.
Surse din randul procurorilor clujeni sustin insa ca solicitarea DNA facuta Consiliului Judetean Cluj pentru a pune la dispozitie documente pe tema “afacerii Nokia” este in afara procedurii penale. Ei arata ca din documentul trimis Consiliului judetean reiese ca este vorba doar de o simpla sesizare inregistrata la registrul unic al reclamatiilor, si nu de un dosar penal. Acest lucru, sustin specialistii, nu permite anchetatorilor sa ceara documente si sa faca investigatii. Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean Cluj, a declarat ca va da curs solicitarii DNA pentru ca nu are nimic de ascuns, precizand ca toata documentatia legata de aducerea Nokia la Jucu a fost facuta legal. “Nu cunoastem obiectul anchetei demarate de DNA, dar nu vreau sa cred ca in spatele sesizarii este vorba de o actiune pur electorala, care ar putea afecta climatul de afaceri dezvoltat in ultimii ani in Cluj”, a afirmat Nicoara. Seful executivului judetean Cluj considera ca tot ce se intampla acum nu este altceva decat o hartuire a Consiliului judetean si a companiei Nokia. El a adaugat ca cel care a facut plangerea la DNA, incluzand si numele companiei Nokia, a actionat contra intereselor nationale si ca in astfel de conditii ia in calcul sa intrerupa pana dupa alegeri negocierile cu doua mari companii straine care vor sa investeasca la Cluj fiecare cate un miliard de euro.
DNA - Serviciul Teritorial Cluj l-a trimis în judecata pe fostul primar al comunei Jucu, Petre Coste, pentru luare de mita într-un caz de retrocedare a unor terenuri. Coste a fost prins în flagrant în timp de primea 10.000 de euro, pentru a urgenta, în calitate de presedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, procedura de retrocedare a circa 160 de hectare de teren, din care unele parcele se aflau în vecinatatea investitiei Nokia din localitate.
Vestea ca DNA are in lucru o cauza in care apare si numele companiei finlandeze Nokia a fost data ieri de presedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara. El a precizat ca Serviciul Teritorial Cluj al DNA i-a solicitat Consiliului Judetean Cluj sa puna la dispozitie toata documentatia legata de ridicarea fabricii Nokia de la Jucu.
“
;In vederea solutionarii lucrarii inregistrate cu numarul 79/VII/I/2008 va rugam sa ne puneti la dispozitie documentatia aferenta demararii si continuarii negocierilor cu compania finlandeza Nokia, materializate prin incheierea contractului de asociere in participatiune privind deschiderea fabricii de telefoane mobile din localitatea Jucu, judetul Cluj, precum si a cesionarii terenului aferent (oferte, scrisoarea de intentie, corespondenta, contracte), se arata in documentul adresat Consiliului Judetean Cluj si care este semnat de procurorul sef al DNA Cluj, Laura Oprean.
DNA: Ancheta nu vizeaza investitia Nokia
DNA a anuntat, la randul sau, prin intermediul Biroului de presa, ca ancheta Serviciului Teritorial Cluj nu vizeaza negocierea sau incheierea contractului de asociere intre compania Nokia si Consiliul Judetean Cluj privind deschiderea unei fabrici de telefoane in Jucu si nici investitia efectuata de compania Nokia la Jucu. “In realitate, investigatia DNA priveste imprejurarile in care anumite persoane fizice si juridice au achizitionat terenuri in comuna Jucu, anterior relocarii fabricii si incheierii contractului de asociere, existand suspiciuni ca respectivele persoane au beneficiat de informatii potrivit carora compania Nokia urma sa deschida o fabrica pe acele terenuri. Utilizarea unor informatii care nu erau destinate publicitatii
putea sa aduca beneficiarilor foloase necuvenite prin cresterea valorii terenurilor achizitionate. In acest scop, Serviciul Teritorial Cluj a solicitat informatii si documente atat Consiliului Judetean Clui, cat si altor institutii publice”, se arata in comunicatul remis presei de DNA.
Surse din randul procurorilor clujeni sustin insa ca solicitarea DNA facuta Consiliului Judetean Cluj pentru a pune la dispozitie documente pe tema “afacerii Nokia” este in afara procedurii penale. Ei arata ca din documentul trimis Consiliului judetean reiese ca este vorba doar de o simpla sesizare inregistrata la registrul unic al reclamatiilor, si nu de un dosar penal. Acest lucru, sustin specialistii, nu permite anchetatorilor sa ceara documente si sa faca investigatii. Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean Cluj, a declarat ca va da curs solicitarii DNA pentru ca nu are nimic de ascuns, precizand ca toata documentatia legata de aducerea Nokia la Jucu a fost facuta legal. “Nu cunoastem obiectul anchetei demarate de DNA, dar nu vreau sa cred ca in spatele sesizarii este vorba de o actiune pur electorala, care ar putea afecta climatul de afaceri dezvoltat in ultimii ani in Cluj”, a afirmat Nicoara. Seful executivului judetean Cluj considera ca tot ce se intampla acum nu este altceva decat o hartuire a Consiliului judetean si a companiei Nokia. El a adaugat ca cel care a facut plangerea la DNA, incluzand si numele companiei Nokia, a actionat contra intereselor nationale si ca in astfel de conditii ia in calcul sa intrerupa pana dupa alegeri negocierile cu doua mari companii straine care vor sa investeasca la Cluj fiecare cate un miliard de euro.
DNA - Serviciul Teritorial Cluj l-a trimis în judecata pe fostul primar al comunei Jucu, Petre Coste, pentru luare de mita într-un caz de retrocedare a unor terenuri. Coste a fost prins în flagrant în timp de primea 10.000 de euro, pentru a urgenta, în calitate de presedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, procedura de retrocedare a circa 160 de hectare de teren, din care unele parcele se aflau în vecinatatea investitiei Nokia din localitate.
Alianta contra naturii PNL-PSD
Incet, cu fereala, pas-pas, ca sa nu se prinda electoratul, PNL si PSD se indreapta spre o alianta contra naturii de toata frumusetea. Pocinogul e pus la cale de multa vreme. In culise s-a lucrat din greu pentru ca visul lui Dinu Patriciu sa devina realitate. In primul rand era nevoie ca PNL sa rupa caruta cu PD. Cu razgandelile lui Tariceanu, cu biletelele Elenei Udrea, cu diabolizarea lui Basescu, de Alianta DA s-a ales praful.
Mai era insa si o problema in interiorul PNL, aripa Stolojan. Cum necum, s-a rupt. Premisele fiind indeplinite, s-a trecut la colaborarea soft. Dintr-o data PNL si PSD erau animate de aceleasi intentii. S-a inceput cu suspendarea presedintelui. La inceput, liberalii au facut pe reticentii. Car-mar, insa au sfarsit prin a executa intocmai si la timp planul pesedist. Dupa o luna in care au plutit in al noualea cer ca l-au pus pe bara pe presedinte, si pe Vacaroiu la Cotroceni, busitura trebuie sa fi fost tare dureroasa. Sa mai dreaga busuiocul inainte de europarlamentare au mai marsat o data la fanteziile social-democratilor. Marirea pensiilor e posibil sa fi contat la obtinerea a ceva voturi, insa inflatia a avut grija sa nu le tina de foame pensionarilor pana la locale.
Cum sondajele aratau ca procentul PNL ramane constant , in ciuda afinitatii liderilor penelisti pentru proiecte social-democrate si Ion Iliescu, la inceputul anului sosise momentul pentru o alianta hard. Dar Geoana parea cam labil. Parca-parca facea cu ochiul Cotrocenilor, cu toate ca de acolo isi lua numai scatoalce. S-a gasit solutia readucerii la varful PSD a lui Adrian Nastase, cu care, intre 2000 si 2004, Dinu Patriciu se intelesese de minune. De aici incolo nu mai e decat chestiunea tehnica.
Si s-a decis sa se inceapa de jos in sus. Balonul de incercare a fost lansat la Botosani, pe sfarsitul saptamanii trecute, de baronul PSD Contac. Liderul PNL botosanean, Liviu Campanu, a iesit si el in public luni, in aceeasi zi in care de la centru s-a dat oficial liber la batut palma in teritoriu dupa pofta inimii sefilor locali, ca sa nu mai fie loc de dubii: "Sunt convins ca PNL impreuna cu PSD vor obtine peste 75 la suta din voturile electoratului botosanean. Vrem sa stabilim un comportament corect fata de electorat". Hei, aici e mare buba a aliantei PNL-PSD: mult apreciatul alegator. Fie el liberal sau social-democrat.
Marile asteptari ale electoratului liberal sunt total, dar absolut total, in contradictie cu cele ale votantilor PSD.
Sa vedem cum vor rezona aliatii Contac si Campanu cand Investitorul botosanean va intreba cum ramane chestiunea cu cota unica de impozitare, mare placere penelista, mare durere pesedista. Evident ca nici presedintilor Tariceanu si Geoana nu le va cadea bine o astfel de situatie. De-asta si intarzie sa-si puna pirostriile in public. Si mai sunt si alte subiecte dureroase de trecut in contractul prenuptial.
Bunaoara, sa ne gandim la CNSAS, la deconspirare, la Marius Oprea facandu-se frate cu Ion Iliescu, fie si doar ca sa treaca puntea. Sau invers, la preacinstitul activist comunist, talpa PSD, pus sa voteze pentru vreun reactionar penelist, caruia nu i-a folosit la nimic, dupa 1989, reeducarea la Canal. De la Caragiale incoace, greu de gasit alegatori mai turmentati decat captivii PNL si PSD.
O afacere serioasa, pentru care au iesit scantei intre noile partide fratesti, este si Fondul Proprietatea. Opera pur liberala, Fondul sta in gat pesedistilor de la infiintare. Mihai Tanasescu, pana sa plece la Banca Mondiala, mai sa raguseasca cerand urgenta lui dizolvare. Care va fi pozitia noii constructii
politice, de acum inainte? Usoara intrebare, imposibil raspuns.
Dincolo de eternul meci chiriasi versus proprietari, ramane pozitia generala fata de restituirea proprietatilor. Trecand peste atitudinea multor primari penelisti sau a conducerii liberale a ADS, care doar proprietarilor de drept nu le-a restituit ce le-au furat comunistii, la nivel declarativ PNL este de dreapta, este cu proprietarii, pesedistii fiind funciar impotriva acestora.
Acestea fiind zise, o ultima intrebare: de ce ar vota un liberal pur-sange cu alianta PSD-PNL? Dar un pesedist convins?
Mai era insa si o problema in interiorul PNL, aripa Stolojan. Cum necum, s-a rupt. Premisele fiind indeplinite, s-a trecut la colaborarea soft. Dintr-o data PNL si PSD erau animate de aceleasi intentii. S-a inceput cu suspendarea presedintelui. La inceput, liberalii au facut pe reticentii. Car-mar, insa au sfarsit prin a executa intocmai si la timp planul pesedist. Dupa o luna in care au plutit in al noualea cer ca l-au pus pe bara pe presedinte, si pe Vacaroiu la Cotroceni, busitura trebuie sa fi fost tare dureroasa. Sa mai dreaga busuiocul inainte de europarlamentare au mai marsat o data la fanteziile social-democratilor. Marirea pensiilor e posibil sa fi contat la obtinerea a ceva voturi, insa inflatia a avut grija sa nu le tina de foame pensionarilor pana la locale.
Cum sondajele aratau ca procentul PNL ramane constant , in ciuda afinitatii liderilor penelisti pentru proiecte social-democrate si Ion Iliescu, la inceputul anului sosise momentul pentru o alianta hard. Dar Geoana parea cam labil. Parca-parca facea cu ochiul Cotrocenilor, cu toate ca de acolo isi lua numai scatoalce. S-a gasit solutia readucerii la varful PSD a lui Adrian Nastase, cu care, intre 2000 si 2004, Dinu Patriciu se intelesese de minune. De aici incolo nu mai e decat chestiunea tehnica.
Si s-a decis sa se inceapa de jos in sus. Balonul de incercare a fost lansat la Botosani, pe sfarsitul saptamanii trecute, de baronul PSD Contac. Liderul PNL botosanean, Liviu Campanu, a iesit si el in public luni, in aceeasi zi in care de la centru s-a dat oficial liber la batut palma in teritoriu dupa pofta inimii sefilor locali, ca sa nu mai fie loc de dubii: "Sunt convins ca PNL impreuna cu PSD vor obtine peste 75 la suta din voturile electoratului botosanean. Vrem sa stabilim un comportament corect fata de electorat". Hei, aici e mare buba a aliantei PNL-PSD: mult apreciatul alegator. Fie el liberal sau social-democrat.
Marile asteptari ale electoratului liberal sunt total, dar absolut total, in contradictie cu cele ale votantilor PSD.
Sa vedem cum vor rezona aliatii Contac si Campanu cand Investitorul botosanean va intreba cum ramane chestiunea cu cota unica de impozitare, mare placere penelista, mare durere pesedista. Evident ca nici presedintilor Tariceanu si Geoana nu le va cadea bine o astfel de situatie. De-asta si intarzie sa-si puna pirostriile in public. Si mai sunt si alte subiecte dureroase de trecut in contractul prenuptial.
Bunaoara, sa ne gandim la CNSAS, la deconspirare, la Marius Oprea facandu-se frate cu Ion Iliescu, fie si doar ca sa treaca puntea. Sau invers, la preacinstitul activist comunist, talpa PSD, pus sa voteze pentru vreun reactionar penelist, caruia nu i-a folosit la nimic, dupa 1989, reeducarea la Canal. De la Caragiale incoace, greu de gasit alegatori mai turmentati decat captivii PNL si PSD.
O afacere serioasa, pentru care au iesit scantei intre noile partide fratesti, este si Fondul Proprietatea. Opera pur liberala, Fondul sta in gat pesedistilor de la infiintare. Mihai Tanasescu, pana sa plece la Banca Mondiala, mai sa raguseasca cerand urgenta lui dizolvare. Care va fi pozitia noii constructii
politice, de acum inainte? Usoara intrebare, imposibil raspuns.
Dincolo de eternul meci chiriasi versus proprietari, ramane pozitia generala fata de restituirea proprietatilor. Trecand peste atitudinea multor primari penelisti sau a conducerii liberale a ADS, care doar proprietarilor de drept nu le-a restituit ce le-au furat comunistii, la nivel declarativ PNL este de dreapta, este cu proprietarii, pesedistii fiind funciar impotriva acestora.
Acestea fiind zise, o ultima intrebare: de ce ar vota un liberal pur-sange cu alianta PSD-PNL? Dar un pesedist convins?
Kakaia creşteri? Eta carnaval!
Din păcate, veştile proaste sunt înghiţite cu greutate de marea parte a investitorilor. O mulţime de români au ales să investească pe Bursă în ultimul an, încurajaţi de integrarea europeană, dar şi de creşterile înregistrate de multe acţiuni.
În momentul în care situaţia a încetat să mai fie aşa de roz cum credeau, o parte dintre ei au vândut şi şi-au marcat pierderile. Din păcate, aceasta este printre cele mai fericite categorii.
Pentru că, deşi analiza tehnică arăta că bursele lumii se duc implacabil în jos, iar la fundamentele pieţelor financiare americane se vedea că este ceva în neregulă, brokerii continuau să vorbească de "preţuri atractive", de creşterea economică a României şi să le spună clienţilor că "fundamental, stăm bine".
Preţurile sunt, însă, atractive, doar dacă ai certitudinea că vei găsi pe cineva căruia să-i vinzi apoi mai scump. Iar fondurile de investiţii, cele mai avizate şi informate, au tot vândut, iar mulţi investitori au ascultat sfaturile unora care ştiau foarte bine situaţia şi, mai ales, ce fac acele fonduri şi au continuat să cumpere pe scădere pentru a "piramida" şi a obţine o cât mai mică medie de preţ pe titluri. Nu destul de mică, însă. Scăderile nu se mai termină, însă banii da.
În plus
, s-a dovedit că nici fundamental nu stăm prea bine, iar mult-lăudata creştere economică duce în spinare şi un mare risc de supraîncălzire, totul asezonat cu o instabilitate politică.
De ce întâmplă aşa? După cum spuneam, în primul rând datorită sfaturilor majorităţii brokerilor. Însă nu ei sunt principalii vinovaţi, ci lipsa de cultură investiţională a celor care îşi astupă urechile la veştile proaste şi se agaţă de orice rază de speranţă şi de orice zi "verde" de la Bursă. Asta deşi este clar că sunt mult mai multe zile proaste la Bursă, iar consultarea oricărui grafic arată că suntem la ani-lumină de maximele de anul trecut.
Această atitudine se dovedeşte acum păguboasă. În ultima vreme, brokerii au început să admită că bursele sunt în criză, însă abia acum, când în străinătate, mai ales pe Wall Street, se poartă panica. Este însă prea târziu, pentru prea multă lume, care s-a trezit investind pe termen lung spre foarte lung. Şi care nu mai are ca alternativă decât să acţioneze, cum se spune în jargonul investitorilor, în stil
"minimax" - cumperi pe maxime, vinzi pe minime.
Fac o paranteză aici, pentru a menţiona că nu mă refer la investitorii sofisticaţi - nu sunt decât câteva sute în România, faţă de zeci de mii de investitori de portofoliu - care lucrează la Sibiu, pe piaţa Forex sau pe burse externe. Aceştia, alături de fondurile de investiţii, au un comportament extrem de matur şi reacţionează, în marea majoritate a cazurilor, corect la semnalele economice, fără a se amăgi în vreun fel.
Să revenim la situaţia din aceste zile. Decizia Fed a înviorat bursele încă dinainte să fie anunţată şi mulţi şi-au pus iar ochelarii "roz" şi speră că am ajuns la capătul scăderilor şi că mai jos nu se poate. Nimic mai greşit. De această mână de ajutor se vor folosi numai fondurile mari care vor marca nişte profituri pe termen scurt, iar căderea va fi şi mai amplă după aceea.
Într-un banc de pe vremea comunismului, un rus se trezeşte dimineaţa, deschide geamul, vede afară un tanc cu steagul SUA pe el şi strigă: Freedom!
Investitorilor care vor face la fel şi vor striga: Creşteri! le voi răspunde ca în banc: Kakaia creşteri? Eta carnaval!
În momentul în care situaţia a încetat să mai fie aşa de roz cum credeau, o parte dintre ei au vândut şi şi-au marcat pierderile. Din păcate, aceasta este printre cele mai fericite categorii.
Pentru că, deşi analiza tehnică arăta că bursele lumii se duc implacabil în jos, iar la fundamentele pieţelor financiare americane se vedea că este ceva în neregulă, brokerii continuau să vorbească de "preţuri atractive", de creşterea economică a României şi să le spună clienţilor că "fundamental, stăm bine".
Preţurile sunt, însă, atractive, doar dacă ai certitudinea că vei găsi pe cineva căruia să-i vinzi apoi mai scump. Iar fondurile de investiţii, cele mai avizate şi informate, au tot vândut, iar mulţi investitori au ascultat sfaturile unora care ştiau foarte bine situaţia şi, mai ales, ce fac acele fonduri şi au continuat să cumpere pe scădere pentru a "piramida" şi a obţine o cât mai mică medie de preţ pe titluri. Nu destul de mică, însă. Scăderile nu se mai termină, însă banii da.
În plus
, s-a dovedit că nici fundamental nu stăm prea bine, iar mult-lăudata creştere economică duce în spinare şi un mare risc de supraîncălzire, totul asezonat cu o instabilitate politică.
De ce întâmplă aşa? După cum spuneam, în primul rând datorită sfaturilor majorităţii brokerilor. Însă nu ei sunt principalii vinovaţi, ci lipsa de cultură investiţională a celor care îşi astupă urechile la veştile proaste şi se agaţă de orice rază de speranţă şi de orice zi "verde" de la Bursă. Asta deşi este clar că sunt mult mai multe zile proaste la Bursă, iar consultarea oricărui grafic arată că suntem la ani-lumină de maximele de anul trecut.
Această atitudine se dovedeşte acum păguboasă. În ultima vreme, brokerii au început să admită că bursele sunt în criză, însă abia acum, când în străinătate, mai ales pe Wall Street, se poartă panica. Este însă prea târziu, pentru prea multă lume, care s-a trezit investind pe termen lung spre foarte lung. Şi care nu mai are ca alternativă decât să acţioneze, cum se spune în jargonul investitorilor, în stil
"minimax" - cumperi pe maxime, vinzi pe minime.
Fac o paranteză aici, pentru a menţiona că nu mă refer la investitorii sofisticaţi - nu sunt decât câteva sute în România, faţă de zeci de mii de investitori de portofoliu - care lucrează la Sibiu, pe piaţa Forex sau pe burse externe. Aceştia, alături de fondurile de investiţii, au un comportament extrem de matur şi reacţionează, în marea majoritate a cazurilor, corect la semnalele economice, fără a se amăgi în vreun fel.
Să revenim la situaţia din aceste zile. Decizia Fed a înviorat bursele încă dinainte să fie anunţată şi mulţi şi-au pus iar ochelarii "roz" şi speră că am ajuns la capătul scăderilor şi că mai jos nu se poate. Nimic mai greşit. De această mână de ajutor se vor folosi numai fondurile mari care vor marca nişte profituri pe termen scurt, iar căderea va fi şi mai amplă după aceea.
Într-un banc de pe vremea comunismului, un rus se trezeşte dimineaţa, deschide geamul, vede afară un tanc cu steagul SUA pe el şi strigă: Freedom!
Investitorilor care vor face la fel şi vor striga: Creşteri! le voi răspunde ca în banc: Kakaia creşteri? Eta carnaval!
Fara numar, fara numar
In decembrie ’89, unii mureau pe strazi, iar altii stateau acasa, cu pumnii strinsi in fata tubului catodic, asteptind sa vada cum se va termina cel mai lung episod din serialul Revolutiei. Cind s-a sfirsit, a fost ca dupa un meci istoric: unii au plins, altii s-au imbatat. Si, pentru ca nu mai era nici un pericol, toata lumea a iesit pe strazi sa cinte victoria.
Astazi nu mai putem fara televizor. Am pornit cu el pe drumul spre capitalism, raminem lipiti de telecomanda! Camera de luat vederi transforma politicienii in personaje ubicue, n-apuci tu sa schimbi canalul mai repede decit reusesc ei sa treaca dintr-un studio intr-altul.
De partea cealalta, tolanit pe canapea, fata-n fata cu actualitatea filtrata prin talk-show-uri, sta un cetatean roman, dornic de schimbare. Omul bea o bere, apasa butoanele, mai atipeste la ore tirzii, dar se vrea bagat in seama si respectat pentru ca e contribuabil. La fel ca in ’89, asteapta sa vada cum se va incheia partida si atunci e pregatit sa iasa pe strazi pentru a serba victoria.
Cu dispute majore jalonate de disparitia Elodiei si de botezul micutului Maximus, viata
romaneasca se scurge, lasind in urma o suma de mirari niciodata lamurite: cum votam si pe cine, ce bani luam de la UE, care e finalul taxei auto, ce s-a ales de legea ANI sau de Fondul Proprietatea, cine da banii pentru majorarea pensiilor sau care este orizontul de asteptare pentru mareata realizare care ar fi construirea unei noi autostrazi. O suma de apostoli ai spectacolului, travestiti in moderatori de talk-show sau de invitati aducatori de rating, trec intrebarile de mai sus sub tacere, dind glas unor framintari nationale mult mai profunde, care incep cu Basescu si se termina cu acelasi Basescu.
Spectacolul are succes. Ne ridem, carevasazica! La unul facem misto de freza, de vocabular, de operatia de hernie. El e Baselu. Celalalt e Motociclistul. Uite-l si pe Prostanac! Foarte tare, frate! Sint de-ai nostri, baieti de baieti sau fraieri cocliti nimeriti in scena publica. Las’ ca-i stim noi! Din fata televizorului sau a tastaturii, sa le dam fara numar, fara numar...
Blestemata sa-si vada destinul schimbat cu ajutorul transmisiilor TV, Romania e astazi dependenta de camera de luat vederi. Nimic fara rating, totul pentru victoria show-ului, oricum ar fi el. Dezbaterea publica, spectacolul ideilor, splendoarea retoricii si taisul argumentarii au fost inlocuite cu o rostogolire bizara de icnete, injuraturi si replici taioase care ne dau iluzia ca traim intr-o societate transparent-democratica. Unora li se pare ca au un cuvint de spus atunci cind voteaza cu SMS-ul sau cind injura pe forumuri. Altora li se pare potrivit sa faca misto de succesurile Elenei, dar n-au invatat cind nu se scrie miau de pisica. S-ar zice ca Romania e o tara libera, dar, de fapt, imi pare a fi doar o tara trista.
Poate ca asa arata lumea viitorului. O lume in care bascalia si politica merg mina-n mina, o lume in care orice urma de proiect cu sanse de a fi durabil si temeinic trebuie stearsa rapid, maturata cu valuri de mistouri si injuraturi, ca sa nu apuce sa iasa in evidenta. Probabil ca asa trebuie sa fie, sa traim vremuri in care democratia devine sinonima cu victoria clovnilor. Daca asa stau lucrurile, la cit de buni sintem, avem sansa de a termina cursa pe locuri fruntase. Ne pricepem de minune sa maimutarim orice buna intentie si stim, ca nimeni altii, sa ne prefacem ca luam lucrurile in serios. Dar, daca nu asa se cistiga pariul pe zilele ce vin, e clar ca ne-am ars.
Astazi nu mai putem fara televizor. Am pornit cu el pe drumul spre capitalism, raminem lipiti de telecomanda! Camera de luat vederi transforma politicienii in personaje ubicue, n-apuci tu sa schimbi canalul mai repede decit reusesc ei sa treaca dintr-un studio intr-altul.
De partea cealalta, tolanit pe canapea, fata-n fata cu actualitatea filtrata prin talk-show-uri, sta un cetatean roman, dornic de schimbare. Omul bea o bere, apasa butoanele, mai atipeste la ore tirzii, dar se vrea bagat in seama si respectat pentru ca e contribuabil. La fel ca in ’89, asteapta sa vada cum se va incheia partida si atunci e pregatit sa iasa pe strazi pentru a serba victoria.
Cu dispute majore jalonate de disparitia Elodiei si de botezul micutului Maximus, viata
romaneasca se scurge, lasind in urma o suma de mirari niciodata lamurite: cum votam si pe cine, ce bani luam de la UE, care e finalul taxei auto, ce s-a ales de legea ANI sau de Fondul Proprietatea, cine da banii pentru majorarea pensiilor sau care este orizontul de asteptare pentru mareata realizare care ar fi construirea unei noi autostrazi. O suma de apostoli ai spectacolului, travestiti in moderatori de talk-show sau de invitati aducatori de rating, trec intrebarile de mai sus sub tacere, dind glas unor framintari nationale mult mai profunde, care incep cu Basescu si se termina cu acelasi Basescu.
Spectacolul are succes. Ne ridem, carevasazica! La unul facem misto de freza, de vocabular, de operatia de hernie. El e Baselu. Celalalt e Motociclistul. Uite-l si pe Prostanac! Foarte tare, frate! Sint de-ai nostri, baieti de baieti sau fraieri cocliti nimeriti in scena publica. Las’ ca-i stim noi! Din fata televizorului sau a tastaturii, sa le dam fara numar, fara numar...
Blestemata sa-si vada destinul schimbat cu ajutorul transmisiilor TV, Romania e astazi dependenta de camera de luat vederi. Nimic fara rating, totul pentru victoria show-ului, oricum ar fi el. Dezbaterea publica, spectacolul ideilor, splendoarea retoricii si taisul argumentarii au fost inlocuite cu o rostogolire bizara de icnete, injuraturi si replici taioase care ne dau iluzia ca traim intr-o societate transparent-democratica. Unora li se pare ca au un cuvint de spus atunci cind voteaza cu SMS-ul sau cind injura pe forumuri. Altora li se pare potrivit sa faca misto de succesurile Elenei, dar n-au invatat cind nu se scrie miau de pisica. S-ar zice ca Romania e o tara libera, dar, de fapt, imi pare a fi doar o tara trista.
Poate ca asa arata lumea viitorului. O lume in care bascalia si politica merg mina-n mina, o lume in care orice urma de proiect cu sanse de a fi durabil si temeinic trebuie stearsa rapid, maturata cu valuri de mistouri si injuraturi, ca sa nu apuce sa iasa in evidenta. Probabil ca asa trebuie sa fie, sa traim vremuri in care democratia devine sinonima cu victoria clovnilor. Daca asa stau lucrurile, la cit de buni sintem, avem sansa de a termina cursa pe locuri fruntase. Ne pricepem de minune sa maimutarim orice buna intentie si stim, ca nimeni altii, sa ne prefacem ca luam lucrurile in serios. Dar, daca nu asa se cistiga pariul pe zilele ce vin, e clar ca ne-am ars.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
