Cei doi muncitori români arestaţi acum trei luni în Irak de Poliţia Militară americană au fost eliberaţi în această dimineaţă.
Cei doi se află acum la Ambasada României din Irak. Suspiciunile de spionaj care planau asupra Nelu Ilie şi Adrian Gâncean s-au risipit.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe, Corina Vinţan, a confirmat pentru NewsIn că cei doi români au fost puşi în libertate.
Şi ambasadorul României în Irak, Mihai Stuparu, a declarat la Realitatea TV, că poate confirma eliberarea celor doi români reţinuţi în Irak.
"Eforturile nu au fost uşoare şi au fost numeroase, iar în final s-a ajuns la acest rezultat pozitiv şi fericit pentru cei doi. Ambasada României din Irak a întreprins aproape zilnic demersuri şi pe linia coaliţiei şi pe linia autorităţilor din Irak, deci prin toate pârghiile prin care am putut. Am cerut în primul rând urgentarea clarificării situaţiei şi în al doilea rând la eliberarea lor", a spus ambasadorul.
Mihai Stuparu a mai declarat pentru NewsIn că românii au fost eliberaţi în această dimineaţă, la ora 10.00 locală, ora 9.00 la Bucureşti, şi se află acum în sediul misiunii diplomatice române de la Bagdad, urmând să se întoarcă în ţară în 3-4 zile.
"Eliberarea a avut loc în această dimineaţă şi acum se află în ambasadă, sunt în sala de oaspeţi. La ora 10 locală, ora 9 a Bucureştiului, ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai centrului de detenţie în care se aflau cei doi români", a precizat ambasadorul, subliniind că reprezentanţii României în Irak au anunţat MAE.
miercuri, 18 februarie 2009
Romani, spectatori la filmele iadului
Colegii celor doi romani arestati in Irak au furnizat EVZ filme si fotografii despre care spun ca au fost confiscate si de la arestati. Acestea proveneau tot de la americani.
Celor doi romani arestati de americani in Irak nu li s-a confiscat doar camera video in care se aflau imagini din baza americana Q-West de langa Mosul, ci un intreg "arsenal" de filme si fotografii.
Aceste filme si fotografii sunt, de altfel, o parte dintre probele pe care politia militara a US Army le-a strans din camera lui Nelu Ilie, in momentul in care a fost facuta perchezitia care a urmat retinerii celor doi romani.
Filmele si fotografiile au fost luate de romanii care lucrau in fabricile de apa plata ale Al-Morrell Development de la soldatii americani din Irak, cu care comunicau si aveau relatii de amicitie dupa lunga perioada petrecuta impreuna in baza militara.
"Arsenalul media", care circula in cerc inchis printre soldatii americani, a ajuns in posesia EVZ furnizat de colegii de serviciu ai lui Nelu Ilie si Adrian Ganceanu, care precizeaza ca le-au luat pe CD-uri de la soldatii americani.
O parte dintre muncitorii romani care au fost in Irak si s-au intors acasa cu aceste filme si fotografii incearca sa demonstreze astfel ca ancheta americanilor se sprijina si pe dovezi care circula pe internet de mai mult timp.
Conducerea editoriala a ziarului a decis sa le publice deoarece a remarcat ca autoritatile romane nu au facut public acest caz, iar EVZ considera ca trebuie supravegheat cu mare atentie procesul de ancheta a doi cetateni romani fiindca exista precedente asemanatoare care demonstreaza ca regulile nu au fost respectate si au avut loc abuzuri: atat Abu Ghraib, cat si Guantanamo sunt doar doua exemple.
Fotografiile nu sunt diferite de cele publicate in presa occidentala, obtinute tot de la soldatii americani. Ele infatiseaza interactiunea soldatilor americani cu irakienii, inclusiv acte de violenta in lupta.
Filmul pe care il prezentam in editia on-line, astazi incepand cu ora 14.00 (ora Romaniei), si care circula si pe internet, este important pentru ca - reiese din declaratiile muncitorilor romani - este foarte vizionat de soldatii americani.
Mesajul acestuia este foarte clar: cine-si pateaza mainile cu sange american va plati cu viata
.
Inregistrarea prezinta cadavre de irakieni si scene de lupta impotriva insurgentilor, motivatia suprema fiind atentatul de la 11 septembrie. Tot in film exista mesaje din Cartea Apocalipsei.
"Pot fi facute de militari"
Ionel Nicu Sava, analist de relatii militare internationale, a fost consultat de EVZ pentru a preciza care poate fi sursa acestor filme si fotografii si la ce folosesc ele.
"Ele nu sunt, oficial, filme de pregatire. O prima ipoteza este ca sunt facute de militari si au o circulatie informala, in randul trupelor stationate in Irak. A doua ipoteza: expunerea armatei americane. Este un Abu Ghraib video
. Insa aceste filmulete care circula de mai multa vreme, chiar pe internet, pot avea surse americane, stiut fiind ca exista o puternica opozitie in SUA fata de participarea in Irak. Sunt militari care se opun interventiei in Irak, sunt ONG, media etc." (Laurentiu Mihu)
Amploare
"Armata" de 700 de romani, la munca in Irak!
In cele sase fabrici de apa plata ale companiei Al Morrell Development s-au aflat, anul trecut, peste 700 de romani care au ajutat la constructia si intretinerea facilitatilor de hidratare in bazele US Army. Numarul muncitorilor era, la un moment dat, mai mare decat cel al militarilor romani prezenti in Irak in Forta Multinationala.
Azi, compania Al Morrell si-a micsorat numarul de recrutari din Romania si se orienteaza spre indieni si pakistanezi.
Horia Mitacu, patronul uneia dintre firmele care a recrutat muncitori din Romania pentru Al Morrell, spune ca media salariilor este de 1.000 de dolari.
"Daca va spun ca jumatate din Romania voia sa mearga acolo pentru banii astia, nu ma credeti. Problema era ca muncitorii trebuiau sa cunoasca limba engleza la nivel mediu, si putini se incadrau. Din 50 de oameni, ei selectau 8 sau 9 maximum.
Asigurare de un milion de dolari!
Pe langa salariu, romanilor le este facuta si o asigurare de viata. In cazul decesului, familiile din Romania ar primi un milion de dolari, iar in cazul accidentelor, muncitorii primesc 1.000 de dolari pe saptamana pana cand reintra in activitate.
Depresiile muncitorilor
Dintre muncitorii subcontractorilor care lucreaza pentru US Army in Irak, pana azi au cazut victime ale razboiului 382 de persoane. Este si cazul romanului Aron Alexandru, ucis langa Bagdad intr-un atac din 11 aprilie 2004, in timp ce insotea un convoi. Acesta era angajat la Bidepa, o firma de securitate.
Cu toate ca au acces la facilitati de care beneficiau si soldatii americani - sala de forta, masa gratuita, salariu trimis direct in contul personal, concediu - romanii muncitori in Irak preiau si problemele militarilor din bazele militare din desert: depresii survenite pentru ca nu au voie sa paraseasca incinta militara, lipsa alcoolului, lipsa femeilor, stari de plictiseala extrema, furtuni de nisip s.a.
Contractele incheiate de Al Morrel cu muncitorii aveau durata de sase luni sau un an, si includeau un concediu platit.
REACTII
Autoritatile continua seria de balbaieli in legatura cu romanii arestati
Basescu: a fost o confuzie legata de o eventuala rapire
Dupa ce miercuri a afirmat ca nu stie despre cazul celor doi romani arestati in Irak, presedintele Traian Basescu a revenit ieri asupra declaratiei.
Concentrat asupra altui discurs
Seful statului a sustinut ca Ministerul Afacerilor Externe l-a informat despre retinerea celor doi pe 13 noiembrie 2006. Basescu a explicat ca declaratia sa initiala se datoreaza unei confuzii legate de o eventuala rapire a romanilor, dar si faptului ca era concentrat asupra discursului pe care trebuia sa-l rosteasca in Parlamentul European.
"Abia aseara (n.r. - miercuri seara) am realizat ca e vorba despre cei doi cetateni despre care fusesem informat de MAE inca din data de 13 noiembrie ca fiind retinuti de politia militara americana pentru ca au facut poze intr-o baza militara", a declarat seful statului.
El a precizat ca ieri a declansat demersurile pentru a afla daca s-a confirmat ca romanii retinuti au fost implicati intr-o actiune de spionaj sau este vorba doar despre un incident. (Clarice Dinu)
Tariceanu: "Chestiune de ordin juridic"
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat ieri ca este in interesul Romaniei sa faca demersuri pentru a sprijini solutionarea situatiei celor doi cetateni romani retinuti in Irak. Tariceanu a aflat din presa despre aceasta intamplare.
"Am verificat daca au existat la mine la cabinet informatii pe acest subiect, din pacate nu au ajuns informatii. In acest moment va pot spune ca am primit o informare de la Ministerul Afacerilor Externe, cu putin timp inainte. (...) Este o chestiune mai degraba de ordin juridic", a declarat Tariceanu". (Ana Jitarita)
Situatie
Serviciul de informatii externe a precizat ieri, ca dupa verificari, nu rezulta indicii conform carora cei doi cetateni romani au actionat in interesul unor servicii ostile.
"Cei doi cetateni romani au fost surprinsi in timp ce filmau in incinta bazei militare unde lucrau, ceea ce, potrivit celor afirmate de autoritatile militare, constituie o incalcare a reglementarilor interne de securitate ale bazei", potrivit MAE.
Celor doi romani arestati de americani in Irak nu li s-a confiscat doar camera video in care se aflau imagini din baza americana Q-West de langa Mosul, ci un intreg "arsenal" de filme si fotografii.
Aceste filme si fotografii sunt, de altfel, o parte dintre probele pe care politia militara a US Army le-a strans din camera lui Nelu Ilie, in momentul in care a fost facuta perchezitia care a urmat retinerii celor doi romani.
Filmele si fotografiile au fost luate de romanii care lucrau in fabricile de apa plata ale Al-Morrell Development de la soldatii americani din Irak, cu care comunicau si aveau relatii de amicitie dupa lunga perioada petrecuta impreuna in baza militara.
"Arsenalul media", care circula in cerc inchis printre soldatii americani, a ajuns in posesia EVZ furnizat de colegii de serviciu ai lui Nelu Ilie si Adrian Ganceanu, care precizeaza ca le-au luat pe CD-uri de la soldatii americani.
O parte dintre muncitorii romani care au fost in Irak si s-au intors acasa cu aceste filme si fotografii incearca sa demonstreze astfel ca ancheta americanilor se sprijina si pe dovezi care circula pe internet de mai mult timp.
Conducerea editoriala a ziarului a decis sa le publice deoarece a remarcat ca autoritatile romane nu au facut public acest caz, iar EVZ considera ca trebuie supravegheat cu mare atentie procesul de ancheta a doi cetateni romani fiindca exista precedente asemanatoare care demonstreaza ca regulile nu au fost respectate si au avut loc abuzuri: atat Abu Ghraib, cat si Guantanamo sunt doar doua exemple.
Fotografiile nu sunt diferite de cele publicate in presa occidentala, obtinute tot de la soldatii americani. Ele infatiseaza interactiunea soldatilor americani cu irakienii, inclusiv acte de violenta in lupta.
Filmul pe care il prezentam in editia on-line, astazi incepand cu ora 14.00 (ora Romaniei), si care circula si pe internet, este important pentru ca - reiese din declaratiile muncitorilor romani - este foarte vizionat de soldatii americani.
Mesajul acestuia este foarte clar: cine-si pateaza mainile cu sange american va plati cu viata
.
Inregistrarea prezinta cadavre de irakieni si scene de lupta impotriva insurgentilor, motivatia suprema fiind atentatul de la 11 septembrie. Tot in film exista mesaje din Cartea Apocalipsei.
"Pot fi facute de militari"
Ionel Nicu Sava, analist de relatii militare internationale, a fost consultat de EVZ pentru a preciza care poate fi sursa acestor filme si fotografii si la ce folosesc ele.
"Ele nu sunt, oficial, filme de pregatire. O prima ipoteza este ca sunt facute de militari si au o circulatie informala, in randul trupelor stationate in Irak. A doua ipoteza: expunerea armatei americane. Este un Abu Ghraib video
. Insa aceste filmulete care circula de mai multa vreme, chiar pe internet, pot avea surse americane, stiut fiind ca exista o puternica opozitie in SUA fata de participarea in Irak. Sunt militari care se opun interventiei in Irak, sunt ONG, media etc." (Laurentiu Mihu)
Amploare
"Armata" de 700 de romani, la munca in Irak!
In cele sase fabrici de apa plata ale companiei Al Morrell Development s-au aflat, anul trecut, peste 700 de romani care au ajutat la constructia si intretinerea facilitatilor de hidratare in bazele US Army. Numarul muncitorilor era, la un moment dat, mai mare decat cel al militarilor romani prezenti in Irak in Forta Multinationala.
Azi, compania Al Morrell si-a micsorat numarul de recrutari din Romania si se orienteaza spre indieni si pakistanezi.
Horia Mitacu, patronul uneia dintre firmele care a recrutat muncitori din Romania pentru Al Morrell, spune ca media salariilor este de 1.000 de dolari.
"Daca va spun ca jumatate din Romania voia sa mearga acolo pentru banii astia, nu ma credeti. Problema era ca muncitorii trebuiau sa cunoasca limba engleza la nivel mediu, si putini se incadrau. Din 50 de oameni, ei selectau 8 sau 9 maximum.
Asigurare de un milion de dolari!
Pe langa salariu, romanilor le este facuta si o asigurare de viata. In cazul decesului, familiile din Romania ar primi un milion de dolari, iar in cazul accidentelor, muncitorii primesc 1.000 de dolari pe saptamana pana cand reintra in activitate.
Depresiile muncitorilor
Dintre muncitorii subcontractorilor care lucreaza pentru US Army in Irak, pana azi au cazut victime ale razboiului 382 de persoane. Este si cazul romanului Aron Alexandru, ucis langa Bagdad intr-un atac din 11 aprilie 2004, in timp ce insotea un convoi. Acesta era angajat la Bidepa, o firma de securitate.
Cu toate ca au acces la facilitati de care beneficiau si soldatii americani - sala de forta, masa gratuita, salariu trimis direct in contul personal, concediu - romanii muncitori in Irak preiau si problemele militarilor din bazele militare din desert: depresii survenite pentru ca nu au voie sa paraseasca incinta militara, lipsa alcoolului, lipsa femeilor, stari de plictiseala extrema, furtuni de nisip s.a.
Contractele incheiate de Al Morrel cu muncitorii aveau durata de sase luni sau un an, si includeau un concediu platit.
REACTII
Autoritatile continua seria de balbaieli in legatura cu romanii arestati
Basescu: a fost o confuzie legata de o eventuala rapire
Dupa ce miercuri a afirmat ca nu stie despre cazul celor doi romani arestati in Irak, presedintele Traian Basescu a revenit ieri asupra declaratiei.
Concentrat asupra altui discurs
Seful statului a sustinut ca Ministerul Afacerilor Externe l-a informat despre retinerea celor doi pe 13 noiembrie 2006. Basescu a explicat ca declaratia sa initiala se datoreaza unei confuzii legate de o eventuala rapire a romanilor, dar si faptului ca era concentrat asupra discursului pe care trebuia sa-l rosteasca in Parlamentul European.
"Abia aseara (n.r. - miercuri seara) am realizat ca e vorba despre cei doi cetateni despre care fusesem informat de MAE inca din data de 13 noiembrie ca fiind retinuti de politia militara americana pentru ca au facut poze intr-o baza militara", a declarat seful statului.
El a precizat ca ieri a declansat demersurile pentru a afla daca s-a confirmat ca romanii retinuti au fost implicati intr-o actiune de spionaj sau este vorba doar despre un incident. (Clarice Dinu)
Tariceanu: "Chestiune de ordin juridic"
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat ieri ca este in interesul Romaniei sa faca demersuri pentru a sprijini solutionarea situatiei celor doi cetateni romani retinuti in Irak. Tariceanu a aflat din presa despre aceasta intamplare.
"Am verificat daca au existat la mine la cabinet informatii pe acest subiect, din pacate nu au ajuns informatii. In acest moment va pot spune ca am primit o informare de la Ministerul Afacerilor Externe, cu putin timp inainte. (...) Este o chestiune mai degraba de ordin juridic", a declarat Tariceanu". (Ana Jitarita)
Situatie
Serviciul de informatii externe a precizat ieri, ca dupa verificari, nu rezulta indicii conform carora cei doi cetateni romani au actionat in interesul unor servicii ostile.
"Cei doi cetateni romani au fost surprinsi in timp ce filmau in incinta bazei militare unde lucrau, ceea ce, potrivit celor afirmate de autoritatile militare, constituie o incalcare a reglementarilor interne de securitate ale bazei", potrivit MAE.
Pensionarii cu carduri, pusi sa semneze lunar ca n-au murit inca
Batranii care primesc pensiile in cont stau cu ochii pe postasi la fel de vigilenti ca cei care n-au iesit inca din sistemul "clasic". Asteapta asa-numitul talon mov pe care, daca nu-l semneaza trei luni consecutiv, se trezesc cu conturile blocate. Asta pentru ca, in varianta damboviteana, plata in cont inseamna ca-ti ridici banii cand vrei si, pe urma, astepti postasul sa confirme ca mai traiesti. Daca nu semnezi talonul mov, casa de pensii trage concluzia ca te-ai dus intr-o lume mai buna, fara durere si taloane, iar banii ti i-a incasat fraudulos vreun cunoscut. Balamucul care a transformat postasii in cautatori de morti a inceput prin octombrie anul trecut.
Bancile cu care Casa Nationala de Pensii avea incheiate conventii pentru plata pensiilor in cont - CEC si BancPost - hotarasera ca nu renteaza sa mai presteze astfel de servicii fara sa perceapa comisioane. Incasau comisioane doar de la pensionari, nu si de la Casa de Pensii care nu avea trecute astfel de cheltuieli in buget. Dupa ce Guvernul a aprobat comisioanele, plata pensiilor in conturi s-a reluat, dar a aparut alta problema. Bancile care incheiasera conventii cu Casa Nationala de Pensii voiau sa faca plata prin card
. Conducerea casei a acceptat si, dupa ce a dat drumul la bani, a constatat ca n-are cum sa depisteze mortii. In datele primite de la Evidenta Populatiei figurau doar decesele inregistrate cu sase luni in urma. Asa ca a apelat la Posta, spre disperarea oficiantelor si a factorilor postali. 47.000 de taloane mov au avut adrese gresite sau de genul "Bucuresti, sectorul 2", pentru ca, la casele de pensii, nimeni nu se mai ingrijise sa actualizeze adresele celor cu conturi si nici codul numeric personal nu figura in evidente.
In plus
, multi batrani care optasera pentru plata pensiilor prin cont o facusera pentru ca in majoritatea timpului stateau la copii
, in alte localitati din tara sau chiar in strainatate, asa ca postasii au returnat taloanele pe motiv de "adresant lipsa". Cautarea mortilor a facut o paguba de 19 miliarde de lei vechi in bugetul Postei pentru ca, in graba de a incheia conventia, Casa Nationala de Pensii a uitat sa ceara bani de la buget si pentru distribuirea taloanelor mov, pana la 1 ianuarie 2007. Batranii care nu au fost avertizati ca daca nu semneaza trei luni consecutiv amaratele de taloane se trezesc cu conturile blocate, au stat linistiti in octombrie, noiembrie si decembrie, iar in ianuarie s-au calcat in picioare la casele de pensii. Mihai Seitan, presedintele Casei Nationale de Pensii, spune ca, de luna viitoare, taloanele mov n-or sa mai streseze pe nimeni. Cei de la Evidenta Populatiei si-ar fi pus baza de date la punct si pot sa comunice decesele in timp util. Taloanele vor fi in continuare distribuite de postasi fiind necesare batranilor ca un soi de adeverinta de venit, dar postasii nu vor mai fi obligati sa ii vada cu ochii lor cum semneaza de primire.
Bancile cu care Casa Nationala de Pensii avea incheiate conventii pentru plata pensiilor in cont - CEC si BancPost - hotarasera ca nu renteaza sa mai presteze astfel de servicii fara sa perceapa comisioane. Incasau comisioane doar de la pensionari, nu si de la Casa de Pensii care nu avea trecute astfel de cheltuieli in buget. Dupa ce Guvernul a aprobat comisioanele, plata pensiilor in conturi s-a reluat, dar a aparut alta problema. Bancile care incheiasera conventii cu Casa Nationala de Pensii voiau sa faca plata prin card
. Conducerea casei a acceptat si, dupa ce a dat drumul la bani, a constatat ca n-are cum sa depisteze mortii. In datele primite de la Evidenta Populatiei figurau doar decesele inregistrate cu sase luni in urma. Asa ca a apelat la Posta, spre disperarea oficiantelor si a factorilor postali. 47.000 de taloane mov au avut adrese gresite sau de genul "Bucuresti, sectorul 2", pentru ca, la casele de pensii, nimeni nu se mai ingrijise sa actualizeze adresele celor cu conturi si nici codul numeric personal nu figura in evidente.
In plus
, multi batrani care optasera pentru plata pensiilor prin cont o facusera pentru ca in majoritatea timpului stateau la copii
, in alte localitati din tara sau chiar in strainatate, asa ca postasii au returnat taloanele pe motiv de "adresant lipsa". Cautarea mortilor a facut o paguba de 19 miliarde de lei vechi in bugetul Postei pentru ca, in graba de a incheia conventia, Casa Nationala de Pensii a uitat sa ceara bani de la buget si pentru distribuirea taloanelor mov, pana la 1 ianuarie 2007. Batranii care nu au fost avertizati ca daca nu semneaza trei luni consecutiv amaratele de taloane se trezesc cu conturile blocate, au stat linistiti in octombrie, noiembrie si decembrie, iar in ianuarie s-au calcat in picioare la casele de pensii. Mihai Seitan, presedintele Casei Nationale de Pensii, spune ca, de luna viitoare, taloanele mov n-or sa mai streseze pe nimeni. Cei de la Evidenta Populatiei si-ar fi pus baza de date la punct si pot sa comunice decesele in timp util. Taloanele vor fi in continuare distribuite de postasi fiind necesare batranilor ca un soi de adeverinta de venit, dar postasii nu vor mai fi obligati sa ii vada cu ochii lor cum semneaza de primire.
Biserica Ortodoxa Romana si teama de reforma
IPS Bartolomeu, puternic ca si seful statului
Faptul ca Biserica Ortodoxa Romana are nevoie de o reformare si de o adaptare la realitatile secolului 21 nu mai e un secret pentru nimeni. Chiar Sfantul Sinod intreprinde pasi in aceasta directie. Dar multor analisti ritmul acestora le pare exasperant de lent. Pe de alta parte, orice abordare din exterior a problemei se loveste ca de un zid in interiorul institutiei Patriarhiei si al Sfantului Sinod. De doi ani, un ordin sever conditioneaza orice adresare prin presa a unui teolog, cleric, functionar bisericesc de acordul explicit al superiorului sau. Libertatea de expresie este astfel drastic limitata prin mecanisme folosite doar in domeniul militar. In mod cert si necesar, reforma in BOR trebuie sa porneasca si de la modificarea acestei atitudini fata de presa, printr-o transparenta asumata. Altfel se risca, in anii care vin, intrarea intr-un con de izolare de care doar dusmanii vor profita.
Reforma - subiect tabu
Am incercat sa vorbesc cu mai multi clerici si teologi pe tema necesitatii reformei in BOR si a reorganizarilor administrative pe care aceasta le presupune. Mi-au vorbit doar sub asumarea anonimatului, existand multe antecedente de preoti “maziliti” pentru deschiderea lor. Cazuri cotate drept “disidente”, ca Nicolae Dura, Ioan Buga, Iustin Parvu, Calciu Dumitreasa, Rafail Noica si altii, sunt de notorietate. Fiecare a adus atingere ierarhiei printr-o atitudine de constiinta. Calugarul Rafail Noica, fiul marelui filosof, in prezent monah la Scarisoara, a refuzat ferm, in 1996, postul de arhiepiscop al Arhiepiscopiei pentru Europa Occidentala si Meridionala, transformata ulterior in mitropolie. Publicatiile care abordeaza problemele reformei si reorganizarii sunt doar de uz intern, cu circuit foarte limitat. Forumurile se desfasoara doar pe site-uri “rebele”, ca Biserica Ortodoxa Libera, sau exterioare Romaniei.
Am constatat ca unul dintre blocajele psihologice majore deriva din cuvantul “reforma” - asociat obligatoriu cu lucrarea lui Martin Luther si cu tulburarile care au urmat. Iar astazi cuvantul “reforma” e sinonim cu “zavera” in mintea multora din clerul superior. Parerea multor clerici tineri, fie parohi, fie profesori la facultatile de teologie, este ca “innoirea nu poate fi efectuata fara mentinerea traditiei, iar lucrarile de acest gen se desfasoara in timp”. Multi incep sa se intrebe, insa, cand anume mentinerea excesiva a traditiei devine o frana in dezvoltare. O atmosfera de suspiciune si morga bantuie facultatile de profil. O scena tipica imi este reprodusa de un preot profesor: “Mi-a zis (Prea Inaltul - n.n.), vrei reforma? Du-te acasa, fa acolo reforma! De aicea zbori!”
Sinodalitate sau piramida de putere
Sinodalitatea semnifica faptul ca toate deciziile se iau prin hotarari ale Sfantului Sinod. Pe acest criteriu sunt construite mai toate formele de putere in lumea crestina. Dar, in ultimii ani, din ce in ce mai frecvent isi fac loc deciziile luate de elita de putere din BOR, manifestandu-se tot mai relevant unul sau doua grupuri de interese. Chiar in Sfantul Sinod exista doua curente clar conturate: o ramura a episcopilor proveniti din monahism si alta a celor proveniti din scolile laice si cu studii in Europa si in lumea anglo-saxona. Fiecare cu sfera proprie de presiune, incercand impunerea ideilor proprii in dauna conceptului de sinodalitate (care implica o colegialitate asumata). Aceasta, in ciuda faptului ca unii teologi vad lucrurile cum ar trebui sa fie: “Sinodalitatea poate constitui un model pentru regimul parlamentar de azi din Europa” (Nicolae Dura, 2000).
Alte temeri: un 2007 european si vechiul BOR
Astazi, nici un inalt ierarh nu ar recunoaste oficial ca este antieuropean. Au inteles ca aceasta este tendinta politica. Au uitat de marea campanie
anti-NATO purtata din amvoane prin 1996. Dar teama persista si este exprimata in forme “diluate”. De exemplu, in dialogul dintre decanul Facultatii de Teologie din Bucuresti, dr. Nicolae Necula, si IPS Bartolomeu, in care primul isi exprima explicit temerile (“Renasterea”, noiembrie 2006): “Textul Constitutiei europene nu aminteste nimic de valorile crestine. Multi monahi si membri ai clerului din BOR privesc Uniunea Europeana ca pe o structura laicizata si secularizata. Sub acest aspect, credinta ortodoxa e amenintata de caracterul laic al acestei Uniuni. Clericii, monahii se intreaba daca, odata
PS Teodosie, cu fragmente dintr-un anumit dosar
intrati in UE, vor mai putea ramane crestin-ortodocsi practicanti, sub presiunea secularizarii, a indiferentismului religios, a ateismului care inglobeaza totul”. Si tot decanul insista pe temeri: “Sunt ingrijorat ca indatoririle fata de cult si viata
duhovniceasca nu vor mai putea fi facute ca inainte. Vedeti, s-ar putea sa nu mai putem purta costumatia si insemnele specifice cultului ortodox”. Decanul se sprijina si pe declaratii precum cele ale lui Mario Mauro, fost vicepresedinte al Parlamentului European: “Unul dintre pericolele principale ale Europei contemporane este relativismul moral. Europa atee, mai devreme sau mai tarziu, va disparea sau se va dizolva”. Dar europeni ca Mauro sunt putini. Chiar PF Teoctist declara in februarie 2003 la Forumul UE-2007: “Europa ne aduce multe lucruri bune, pe care le salutam, dar sunt si lucruri mai putin bune - sau chiar daunatoare - care il indeparteaza pe om de Dumnezeu.”
Este relevant si faptul ca exista cazuri tipice de contestare vehementa a europenismului actual: de exemplu, Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda (Neamt), care predica frecvent impotriva UE si a ecumenismului, personalizat in imaginea Mitropolitului Daniel.
Politicienii sprijina ambitiile inaltilor ierarhi
In domeniul relatiei Biserica (ortodoxa, aici) si partide/personalitati politice lucrurile sunt de departe vizibile si clare. Evident, negarea fenomenului de catre elita de putere din BOR este subinteleasa. Contextul “anonimiei” justifica, din nou, demersul nostru.
Varfurile politice ale PSD nu au neglijat nici o clipa factorul religios. Dupa castigarea alegerilor din anul 2000, PSD a facut gesturi radicale de apropiere de BOR si de unii clerici care le puteau servi explicit interesele. Din Stenogramele PSD s-a putut vedea cum s-a incercat impunerea unor episcopi simpatizanti, apropiati politicii PSD: “Singurul care a refuzat (colaborarea - n.n.) a fost Bartolomeu Anania, si e important sa stim lucrul acesta” (Adrian Nastase, in Stenograme...). Tot aici, Teodosie Tomitanul e laudat pentru intreaga activitate. Ca urmare a presiunii PSD, in acelasi an au loc hirotoniri si numiri rapide de episcopi, fapt total nespecific lucrarilor sinodale, de a numi “plutoane” intregi de promovati: IPS Teodosie Tomitanul, PS Sebastian Ilfoveanul, PS Daniel Stoenescu (arhiereu-vicar de Mitropolia Banatului), PS Varsanufie Prahoveanul, PS Gurie Strehaianul, PS Nicodim Gorjeanul, PS Silvan Marsilianul... Iar cu prilejul inscaunarii lui Teodosie Tomitanul, la 8 aprilie 2001, felicitarile PSD au curs: Adrian Nastase, Razvan Theodorescu, Victor Opaschi - in numele lui Ion Iliescu etc. In 2001, IPS Teodosie primeste de la Ion Iliescu “Steaua Romana in grad de Cavaler”.
Un alt exemplu, George Becali, este, din punctul de vedere al enoriasului mediu si al unui preot paroh, un cetatean roman cu o bunastare accentuata. Deci este normal pentru oricine sa inteleaga gestul sau de a dona un milion de euro Mitropoliei conduse de IPS Laurentiu Streza. Si e aproape normal ca acesta sa-i confere “Crucea Saguniana”. Vedem cum se poarta schimburile de decoratii, politic-statale si bisericesti. Dar ce mai face enoriasul comun Gigi de asta data? Cu cativa ani in urma si-a cumparat un partid politic “la cheie”. O investitie rentabila, cum s-a vazut ulterior. Ca sa compenseze un anumit handicap cultural, a atras in acest partid un insemnat numar de “enoriasi din aria intelectuala”. Intre ei, directorul revistei “Lumea Magazin”, Marian Oprea, devenit secretar general in PNG. Gigi Becali apare imediat pe coperta revistei, alaturi de IPS Pimen si cu un text interior structurat pe constatarea: “Noi dam spirit Europei, ea ne da materie”. IPS Pimen are doua “ofuri”: fostele paduri manastiresti si o Mitropolie a Bucovinei, suficiente sa-l determine la o apropiere “materiala” de magnatul Becali. Cand PSD i-a promis retrocedarea padurilor, a curtat fara perdea acest partid. Acum, Becali finanteaza constructia si finisajul noului sediu arhiepiscopal (viitoare mitropolie, in viziuni locale), precum si Seminarul teologic sucevean.
Mariajul politico-bisericesc dintre multi ierarhi si politicieni nu a scapat neobservat criticilor interni din BOR: astfel, IPS Bartolomeu declara la 11 aprilie 2006, legat de interferentele politice, ca “presiunile sunt atat de puternice (...) incat ne vor obliga la o revizuire a neutralitatii noastre in perspectiva viitoarelor alegeri”. Profesorul Ioan G. Coman spunea inca din anii ‘80 ca
Ierarhul si magnatul - PS Pimen si Gigi Becali
“aproape la toate sinoadele ecumenice si particulare si la toate adunarile bisericesti s-a facut si se face politica”.
“Federalizare” mitropolitana si viziuni reformatoare
Imediat ce se infiinteaza o mitropolie, ea primeste o mare autonomie juridica si canonica. Articolul 114 din Statutul de organizare a BOR precizeaza atributele mitropolitului; importanta e cea conform careia “prezideaza alegerea de episcopi sufragani”. In plus
, are controlul bugetului mitropolitan, pe un model asemanator unui consiliu judetean. Prevederile sunt stabilite de Canonul 34 Apostolic si de Canonul 9 - Antiohia: “Mitropolitul are dreptul de supraveghere asupra tuturor afacerilor si episcopiilor din mitropolie”.
Este normal, in aceste conditii, ca multi episcopi sa fie dornici de o crestere in functie si in putere administrativa extinsa. Iar cea mai buna abordare pentru punerea in aplicare a reformei administrative e mularea pe impartirea teritoriala uzuala a tarii. Tocmai in acest context, in anul 2006, profesorul Nicolae Dura publica studiul “Scythya Minor” (Dobrogea) si Biserica ei Apostolica”. Lucrarea, extrem de documentata, este o constanta pledoarie pentru reinfiintarea Mitropoliei Tomisului, act ce trebuia sa aiba loc, conform autorului, “in anul 2002, Anul Dobrogei, dupa UNESCO, act justitiar si reparatoriu (...). Reactivarea Mitropoliei Tomisului implica si o noua ierarhizare a Scaunelor episcopale si, ipso facto, o reinscriere a lor in Dipticele Patriarhiei Romane”. Autorul face apel si la “autoritatile de resort ale statului roman”, cerand, implicit, concursul politicului in reforma Bisericii. Astfel de lucrari servesc la modul ideal dorinta IPS Teodosie Tomitanul de ridicare in rang, moment in care Patriarhul pierde una dintre titulaturi, iar IPS Teodosie iese mult intarit in iminenta lupta pentru scaunul patriarhal.
La randul sau, parohul Ion V. Dura din Bruxelles elaboreaza un plan de reorganizare bisericeasca ortodoxa a Romaniei. Dupa ce vede in infiintarea noii Mitropolii la Cluj “inceputul noii organizari administrativ-teritoriale a BOR” (noiembrie 2005), Ion Dura adauga elementele reformei pe care o contureaza: “Moldova are nevoie de doua mitropolii - de Sus si de Jos, iar Muntenia se cade sa-si aiba mitropolia cu sediul ei initial la Curtea de Arges“. Dobrogea, la fel, dupa ce “si bulgarii au Mitropolia Dobrogei”. “Nu e canonic si pastoral ca Patriarhul, care e si Arhiepiscop al Bucurestilor, sa fie in acelasi timp si Mitropolit al Munteniei si Dobrogei”. Criteriile de reorganizare sunt, conform autorului, principiul politico-administrativ si cel al vechimii Scaunelor episcopale, urmand schimbarea adecvata a ordinii canonice in Diptice.
Interesul pentru noi mitropolii creste, daca vom corela ultimele evenimente cu planurile de regionalizare a Romaniei, elaborate de “task-force”-ul de la Bruxelles. Conform acestora, din Consiliul fiecarei provincii va face parte si mitropolitul activ in zona. Planul este imbratisat deja de unele formatiuni politice, precum PLD.
Bulgaria a trecut printr-o schisma profunda pana s-a reorganizat la sfarsitul anilor ‘80. In Grecia, la o populatie de jumatate din cea a Romaniei, exista 80 de mitropolii in functiune. Tot la greci, aproape fiecare ierarh este si mitropolit, daca nu in functie, macar onorific.
Frica de umbrele Securitatii
De ce le e teama multora dintre tinerii teologi “sa vorbeasca cu presa”? Unul dintre motive deriva si din faptul ca BOR a refuzat sistematic sa rezolve propria problema, grava, a colaborarii unor membri cu fosta Securitate. Dupa aparitia Legii 187/1999, reprezentantii BOR au incercat, printr-un amendament trimis Parlamentului la 19 februarie 2001, sa ceara eliminarea prevederilor art. 2, lit. “t” (dreptul fiecarui cetatean de a fi informat privind calitatea de agent sau colaborator al Securitatii, a ierarhilor, sefilor cultelor recunoscute, preotilor de la parohiile din tara si din strainatate). Chiar PF Teoctist afirma ca legea “aduce o grava atingere caracterului sacramental si de taina al preotiei(...), chiar Bisericii insasi”, uitand ca preotii turnatori n-au adus alinare, ci suferinta.
Singurul care a inteles necesitatea separarii apelor a fost IPS Bartolomeu, care a discutat deschis despre dosarele preotilor la 9 noiembrie 2006 (Sinaxa de la Rameti), propunand o comisie interna privind clerul colaborator si sanctiuni aferente. Un CNSAS bisericesc, deci. Este normal ca teama de azi la multi dintre ierarhii, teologii si preotii mai tineri deriva din tergiversarea vinovata a acestei probleme.
Faptul ca Biserica Ortodoxa Romana are nevoie de o reformare si de o adaptare la realitatile secolului 21 nu mai e un secret pentru nimeni. Chiar Sfantul Sinod intreprinde pasi in aceasta directie. Dar multor analisti ritmul acestora le pare exasperant de lent. Pe de alta parte, orice abordare din exterior a problemei se loveste ca de un zid in interiorul institutiei Patriarhiei si al Sfantului Sinod. De doi ani, un ordin sever conditioneaza orice adresare prin presa a unui teolog, cleric, functionar bisericesc de acordul explicit al superiorului sau. Libertatea de expresie este astfel drastic limitata prin mecanisme folosite doar in domeniul militar. In mod cert si necesar, reforma in BOR trebuie sa porneasca si de la modificarea acestei atitudini fata de presa, printr-o transparenta asumata. Altfel se risca, in anii care vin, intrarea intr-un con de izolare de care doar dusmanii vor profita.
Reforma - subiect tabu
Am incercat sa vorbesc cu mai multi clerici si teologi pe tema necesitatii reformei in BOR si a reorganizarilor administrative pe care aceasta le presupune. Mi-au vorbit doar sub asumarea anonimatului, existand multe antecedente de preoti “maziliti” pentru deschiderea lor. Cazuri cotate drept “disidente”, ca Nicolae Dura, Ioan Buga, Iustin Parvu, Calciu Dumitreasa, Rafail Noica si altii, sunt de notorietate. Fiecare a adus atingere ierarhiei printr-o atitudine de constiinta. Calugarul Rafail Noica, fiul marelui filosof, in prezent monah la Scarisoara, a refuzat ferm, in 1996, postul de arhiepiscop al Arhiepiscopiei pentru Europa Occidentala si Meridionala, transformata ulterior in mitropolie. Publicatiile care abordeaza problemele reformei si reorganizarii sunt doar de uz intern, cu circuit foarte limitat. Forumurile se desfasoara doar pe site-uri “rebele”, ca Biserica Ortodoxa Libera, sau exterioare Romaniei.
Am constatat ca unul dintre blocajele psihologice majore deriva din cuvantul “reforma” - asociat obligatoriu cu lucrarea lui Martin Luther si cu tulburarile care au urmat. Iar astazi cuvantul “reforma” e sinonim cu “zavera” in mintea multora din clerul superior. Parerea multor clerici tineri, fie parohi, fie profesori la facultatile de teologie, este ca “innoirea nu poate fi efectuata fara mentinerea traditiei, iar lucrarile de acest gen se desfasoara in timp”. Multi incep sa se intrebe, insa, cand anume mentinerea excesiva a traditiei devine o frana in dezvoltare. O atmosfera de suspiciune si morga bantuie facultatile de profil. O scena tipica imi este reprodusa de un preot profesor: “Mi-a zis (Prea Inaltul - n.n.), vrei reforma? Du-te acasa, fa acolo reforma! De aicea zbori!”
Sinodalitate sau piramida de putere
Sinodalitatea semnifica faptul ca toate deciziile se iau prin hotarari ale Sfantului Sinod. Pe acest criteriu sunt construite mai toate formele de putere in lumea crestina. Dar, in ultimii ani, din ce in ce mai frecvent isi fac loc deciziile luate de elita de putere din BOR, manifestandu-se tot mai relevant unul sau doua grupuri de interese. Chiar in Sfantul Sinod exista doua curente clar conturate: o ramura a episcopilor proveniti din monahism si alta a celor proveniti din scolile laice si cu studii in Europa si in lumea anglo-saxona. Fiecare cu sfera proprie de presiune, incercand impunerea ideilor proprii in dauna conceptului de sinodalitate (care implica o colegialitate asumata). Aceasta, in ciuda faptului ca unii teologi vad lucrurile cum ar trebui sa fie: “Sinodalitatea poate constitui un model pentru regimul parlamentar de azi din Europa” (Nicolae Dura, 2000).
Alte temeri: un 2007 european si vechiul BOR
Astazi, nici un inalt ierarh nu ar recunoaste oficial ca este antieuropean. Au inteles ca aceasta este tendinta politica. Au uitat de marea campanie
anti-NATO purtata din amvoane prin 1996. Dar teama persista si este exprimata in forme “diluate”. De exemplu, in dialogul dintre decanul Facultatii de Teologie din Bucuresti, dr. Nicolae Necula, si IPS Bartolomeu, in care primul isi exprima explicit temerile (“Renasterea”, noiembrie 2006): “Textul Constitutiei europene nu aminteste nimic de valorile crestine. Multi monahi si membri ai clerului din BOR privesc Uniunea Europeana ca pe o structura laicizata si secularizata. Sub acest aspect, credinta ortodoxa e amenintata de caracterul laic al acestei Uniuni. Clericii, monahii se intreaba daca, odata
PS Teodosie, cu fragmente dintr-un anumit dosar
intrati in UE, vor mai putea ramane crestin-ortodocsi practicanti, sub presiunea secularizarii, a indiferentismului religios, a ateismului care inglobeaza totul”. Si tot decanul insista pe temeri: “Sunt ingrijorat ca indatoririle fata de cult si viata
duhovniceasca nu vor mai putea fi facute ca inainte. Vedeti, s-ar putea sa nu mai putem purta costumatia si insemnele specifice cultului ortodox”. Decanul se sprijina si pe declaratii precum cele ale lui Mario Mauro, fost vicepresedinte al Parlamentului European: “Unul dintre pericolele principale ale Europei contemporane este relativismul moral. Europa atee, mai devreme sau mai tarziu, va disparea sau se va dizolva”. Dar europeni ca Mauro sunt putini. Chiar PF Teoctist declara in februarie 2003 la Forumul UE-2007: “Europa ne aduce multe lucruri bune, pe care le salutam, dar sunt si lucruri mai putin bune - sau chiar daunatoare - care il indeparteaza pe om de Dumnezeu.”
Este relevant si faptul ca exista cazuri tipice de contestare vehementa a europenismului actual: de exemplu, Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda (Neamt), care predica frecvent impotriva UE si a ecumenismului, personalizat in imaginea Mitropolitului Daniel.
Politicienii sprijina ambitiile inaltilor ierarhi
In domeniul relatiei Biserica (ortodoxa, aici) si partide/personalitati politice lucrurile sunt de departe vizibile si clare. Evident, negarea fenomenului de catre elita de putere din BOR este subinteleasa. Contextul “anonimiei” justifica, din nou, demersul nostru.
Varfurile politice ale PSD nu au neglijat nici o clipa factorul religios. Dupa castigarea alegerilor din anul 2000, PSD a facut gesturi radicale de apropiere de BOR si de unii clerici care le puteau servi explicit interesele. Din Stenogramele PSD s-a putut vedea cum s-a incercat impunerea unor episcopi simpatizanti, apropiati politicii PSD: “Singurul care a refuzat (colaborarea - n.n.) a fost Bartolomeu Anania, si e important sa stim lucrul acesta” (Adrian Nastase, in Stenograme...). Tot aici, Teodosie Tomitanul e laudat pentru intreaga activitate. Ca urmare a presiunii PSD, in acelasi an au loc hirotoniri si numiri rapide de episcopi, fapt total nespecific lucrarilor sinodale, de a numi “plutoane” intregi de promovati: IPS Teodosie Tomitanul, PS Sebastian Ilfoveanul, PS Daniel Stoenescu (arhiereu-vicar de Mitropolia Banatului), PS Varsanufie Prahoveanul, PS Gurie Strehaianul, PS Nicodim Gorjeanul, PS Silvan Marsilianul... Iar cu prilejul inscaunarii lui Teodosie Tomitanul, la 8 aprilie 2001, felicitarile PSD au curs: Adrian Nastase, Razvan Theodorescu, Victor Opaschi - in numele lui Ion Iliescu etc. In 2001, IPS Teodosie primeste de la Ion Iliescu “Steaua Romana in grad de Cavaler”.
Un alt exemplu, George Becali, este, din punctul de vedere al enoriasului mediu si al unui preot paroh, un cetatean roman cu o bunastare accentuata. Deci este normal pentru oricine sa inteleaga gestul sau de a dona un milion de euro Mitropoliei conduse de IPS Laurentiu Streza. Si e aproape normal ca acesta sa-i confere “Crucea Saguniana”. Vedem cum se poarta schimburile de decoratii, politic-statale si bisericesti. Dar ce mai face enoriasul comun Gigi de asta data? Cu cativa ani in urma si-a cumparat un partid politic “la cheie”. O investitie rentabila, cum s-a vazut ulterior. Ca sa compenseze un anumit handicap cultural, a atras in acest partid un insemnat numar de “enoriasi din aria intelectuala”. Intre ei, directorul revistei “Lumea Magazin”, Marian Oprea, devenit secretar general in PNG. Gigi Becali apare imediat pe coperta revistei, alaturi de IPS Pimen si cu un text interior structurat pe constatarea: “Noi dam spirit Europei, ea ne da materie”. IPS Pimen are doua “ofuri”: fostele paduri manastiresti si o Mitropolie a Bucovinei, suficiente sa-l determine la o apropiere “materiala” de magnatul Becali. Cand PSD i-a promis retrocedarea padurilor, a curtat fara perdea acest partid. Acum, Becali finanteaza constructia si finisajul noului sediu arhiepiscopal (viitoare mitropolie, in viziuni locale), precum si Seminarul teologic sucevean.
Mariajul politico-bisericesc dintre multi ierarhi si politicieni nu a scapat neobservat criticilor interni din BOR: astfel, IPS Bartolomeu declara la 11 aprilie 2006, legat de interferentele politice, ca “presiunile sunt atat de puternice (...) incat ne vor obliga la o revizuire a neutralitatii noastre in perspectiva viitoarelor alegeri”. Profesorul Ioan G. Coman spunea inca din anii ‘80 ca
Ierarhul si magnatul - PS Pimen si Gigi Becali
“aproape la toate sinoadele ecumenice si particulare si la toate adunarile bisericesti s-a facut si se face politica”.
“Federalizare” mitropolitana si viziuni reformatoare
Imediat ce se infiinteaza o mitropolie, ea primeste o mare autonomie juridica si canonica. Articolul 114 din Statutul de organizare a BOR precizeaza atributele mitropolitului; importanta e cea conform careia “prezideaza alegerea de episcopi sufragani”. In plus
, are controlul bugetului mitropolitan, pe un model asemanator unui consiliu judetean. Prevederile sunt stabilite de Canonul 34 Apostolic si de Canonul 9 - Antiohia: “Mitropolitul are dreptul de supraveghere asupra tuturor afacerilor si episcopiilor din mitropolie”.
Este normal, in aceste conditii, ca multi episcopi sa fie dornici de o crestere in functie si in putere administrativa extinsa. Iar cea mai buna abordare pentru punerea in aplicare a reformei administrative e mularea pe impartirea teritoriala uzuala a tarii. Tocmai in acest context, in anul 2006, profesorul Nicolae Dura publica studiul “Scythya Minor” (Dobrogea) si Biserica ei Apostolica”. Lucrarea, extrem de documentata, este o constanta pledoarie pentru reinfiintarea Mitropoliei Tomisului, act ce trebuia sa aiba loc, conform autorului, “in anul 2002, Anul Dobrogei, dupa UNESCO, act justitiar si reparatoriu (...). Reactivarea Mitropoliei Tomisului implica si o noua ierarhizare a Scaunelor episcopale si, ipso facto, o reinscriere a lor in Dipticele Patriarhiei Romane”. Autorul face apel si la “autoritatile de resort ale statului roman”, cerand, implicit, concursul politicului in reforma Bisericii. Astfel de lucrari servesc la modul ideal dorinta IPS Teodosie Tomitanul de ridicare in rang, moment in care Patriarhul pierde una dintre titulaturi, iar IPS Teodosie iese mult intarit in iminenta lupta pentru scaunul patriarhal.
La randul sau, parohul Ion V. Dura din Bruxelles elaboreaza un plan de reorganizare bisericeasca ortodoxa a Romaniei. Dupa ce vede in infiintarea noii Mitropolii la Cluj “inceputul noii organizari administrativ-teritoriale a BOR” (noiembrie 2005), Ion Dura adauga elementele reformei pe care o contureaza: “Moldova are nevoie de doua mitropolii - de Sus si de Jos, iar Muntenia se cade sa-si aiba mitropolia cu sediul ei initial la Curtea de Arges“. Dobrogea, la fel, dupa ce “si bulgarii au Mitropolia Dobrogei”. “Nu e canonic si pastoral ca Patriarhul, care e si Arhiepiscop al Bucurestilor, sa fie in acelasi timp si Mitropolit al Munteniei si Dobrogei”. Criteriile de reorganizare sunt, conform autorului, principiul politico-administrativ si cel al vechimii Scaunelor episcopale, urmand schimbarea adecvata a ordinii canonice in Diptice.
Interesul pentru noi mitropolii creste, daca vom corela ultimele evenimente cu planurile de regionalizare a Romaniei, elaborate de “task-force”-ul de la Bruxelles. Conform acestora, din Consiliul fiecarei provincii va face parte si mitropolitul activ in zona. Planul este imbratisat deja de unele formatiuni politice, precum PLD.
Bulgaria a trecut printr-o schisma profunda pana s-a reorganizat la sfarsitul anilor ‘80. In Grecia, la o populatie de jumatate din cea a Romaniei, exista 80 de mitropolii in functiune. Tot la greci, aproape fiecare ierarh este si mitropolit, daca nu in functie, macar onorific.
Frica de umbrele Securitatii
De ce le e teama multora dintre tinerii teologi “sa vorbeasca cu presa”? Unul dintre motive deriva si din faptul ca BOR a refuzat sistematic sa rezolve propria problema, grava, a colaborarii unor membri cu fosta Securitate. Dupa aparitia Legii 187/1999, reprezentantii BOR au incercat, printr-un amendament trimis Parlamentului la 19 februarie 2001, sa ceara eliminarea prevederilor art. 2, lit. “t” (dreptul fiecarui cetatean de a fi informat privind calitatea de agent sau colaborator al Securitatii, a ierarhilor, sefilor cultelor recunoscute, preotilor de la parohiile din tara si din strainatate). Chiar PF Teoctist afirma ca legea “aduce o grava atingere caracterului sacramental si de taina al preotiei(...), chiar Bisericii insasi”, uitand ca preotii turnatori n-au adus alinare, ci suferinta.
Singurul care a inteles necesitatea separarii apelor a fost IPS Bartolomeu, care a discutat deschis despre dosarele preotilor la 9 noiembrie 2006 (Sinaxa de la Rameti), propunand o comisie interna privind clerul colaborator si sanctiuni aferente. Un CNSAS bisericesc, deci. Este normal ca teama de azi la multi dintre ierarhii, teologii si preotii mai tineri deriva din tergiversarea vinovata a acestei probleme.
Taxa auto de primă înmatriculare nu se va reduce deocamdată
Şoferii vor plăti în continuare între 200 şi 8.000 de euro la înscrierea în circulaţie a unei maşini
Taxa auto de primă înmatriculare stârneşte în continuare dispute aprinse. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că momentan nu se pune problema reducerii sau desfinţării acesteia. Ba mai mult, piaţa auto ar putea fi bulversată de introducerea unei noi taxe ecologice, la recomandarea UE, care se va aplica, în cazul vânzării maşinilor importate sau deja înmatriculate.
"Problema taxei este de principiu, nu de valoare. Modul în care satisface din punct de vedere tehnic prevederile Tratului. În prezent discuţia cu reprezentanţii Comisei Europene nu se referă la nivelul şi dreptul României de a introduce această taxă, ci vizează principiile de taxare uniformă. CE doreşte ca aceste principii să fie respectate", a mai spus Vlădescu. Ministrul de Finanţe a subliniat
că oficialii europeni nu au nicio problemă cu această măsură a Guvernului român. "Acesta este dreptul Romaniei. Singura problemă e că cetaţenii români care vor dori să vândă o maşina secon-hand nu platesc acum nici o taxă, fapt care le creează un avantaj în faţa francezilor - de exemplu", a spus Vlădescu. Ministrul de Finanţe a explicat că reprezentanţii Bruxelles-ului vor ca această taxare să fie aplicată şi romănilor dar că deocamdată o asemenea soluţie e în stadiu de simplă discuţie la nivel de oficial, şi că nu ştie sigur dacă va fi luată o hotarăre în acest sens. "În discuţiile purtate cu reprezentanţii CE s-a evidenţiat o propunere privind introducerea unei taxe anuale care să aibă şi o componentă ecologică. Proiect cu care Comisia Europeană va veni probabil în martie. Scopul este de armonizare a taxei auto, la nivel european", a adăugat Vlădescu. Ministrul Finanţelor a precizat că, deşi din punct de vedere tehnic aceasta ar fi varianta cea mai simplă, în România există un număr mare de posesori de maşini non-euro, care nu-şi permit să plătească o taxă anuală cu componentă ecologică. Taxa anuală plătită de un posesor al unei maşini Dacia este de circa 15 euro, potrivit minsitrului Sebastian Vlădescu, iar introducerea taxei cu componentă ecologică ar duce la o creştere foarte mare a valorii. Am vrut să aflăm de la cei direct implicaţi în vânzarea de maşini second-hand cum ar putea afecta introducerea acestei noi taxe piaţa auto românească.
Taxa ecologică va duce la îmbătrânirea parcului auto
Liviu Dobrin, preşedinte consiliul de administraţie Autovit:" Influenţa acestei taxe pe piaţa auto second-hand se va face simţită printr creşterea preţurilor şi va avea ca efect încetinirea improspătării parcului auto românesc sau poate chiar o îmbătrînire a lui, asta pentru că, taxa adaugată preţului autoturismului, coroborată cu puterea de cumpărare scăzută, va rezulta că deţinatorul va fi lipsit de opţiune după vânzare, pentru că nu are forţa financiară necesară de a sări brusc de la un autoturism de două, trei mii de euro la unul de nouă, zece mii cât costă cele mai ieftine modelele de autoturisme noi". "Se vede ca actualul guvern a pus un pariu cu aceasta taxă, şi anume că ea va fi acceptată de Uniunea Europeană. Aş propune ca, în varianta neacceptării ei, toate eventualele penalităţi şi pierderi pe care Romania le-ar avea de suportat, să le achite cei care ţin neapărat să fie introdusă şi nu de la bugetul naţional, adică de la noi toţi care, culmea, vom plăti şi taxa ,fără a fi de părere că este necesară", a mai spus Liviu Dobrin.
Miodrag Stanoevici, country manager AAA Auto România spune că actuala taxă de primă înmatriculare este de trei ori mai mare faţă de accizele percepute pentru autoturismele importate înainte de 1 ianuarie 2007. "Înţelegem demersurile Guvernului pentru un parc auto modern, nepoluant şi sigur, însă nu trebuie să neglijăm perosanele care nu-şi permit o maşină nouă şi aleg să cumpere una second-hand, ceva mai ieftină", spune Stanoevici. Dacă Guvernul va decide ca şi maşinile vechi deja înscrise în circulaţie şă fie taxate la fel ca cele cumpărate din Germania, Olanda sau Franţa, atunci piaţa auto va fi bulversată. Asta pentru că nimeni nu va cumpăra cu 500 de euro un hîrb înmatriculat pentru care să achite o taxa de primă înmatriculare de aproape 3000 de euro.
Taxa auto de primă înmatriculare stârneşte în continuare dispute aprinse. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că momentan nu se pune problema reducerii sau desfinţării acesteia. Ba mai mult, piaţa auto ar putea fi bulversată de introducerea unei noi taxe ecologice, la recomandarea UE, care se va aplica, în cazul vânzării maşinilor importate sau deja înmatriculate.
"Problema taxei este de principiu, nu de valoare. Modul în care satisface din punct de vedere tehnic prevederile Tratului. În prezent discuţia cu reprezentanţii Comisei Europene nu se referă la nivelul şi dreptul României de a introduce această taxă, ci vizează principiile de taxare uniformă. CE doreşte ca aceste principii să fie respectate", a mai spus Vlădescu. Ministrul de Finanţe a subliniat
că oficialii europeni nu au nicio problemă cu această măsură a Guvernului român. "Acesta este dreptul Romaniei. Singura problemă e că cetaţenii români care vor dori să vândă o maşina secon-hand nu platesc acum nici o taxă, fapt care le creează un avantaj în faţa francezilor - de exemplu", a spus Vlădescu. Ministrul de Finanţe a explicat că reprezentanţii Bruxelles-ului vor ca această taxare să fie aplicată şi romănilor dar că deocamdată o asemenea soluţie e în stadiu de simplă discuţie la nivel de oficial, şi că nu ştie sigur dacă va fi luată o hotarăre în acest sens. "În discuţiile purtate cu reprezentanţii CE s-a evidenţiat o propunere privind introducerea unei taxe anuale care să aibă şi o componentă ecologică. Proiect cu care Comisia Europeană va veni probabil în martie. Scopul este de armonizare a taxei auto, la nivel european", a adăugat Vlădescu. Ministrul Finanţelor a precizat că, deşi din punct de vedere tehnic aceasta ar fi varianta cea mai simplă, în România există un număr mare de posesori de maşini non-euro, care nu-şi permit să plătească o taxă anuală cu componentă ecologică. Taxa anuală plătită de un posesor al unei maşini Dacia este de circa 15 euro, potrivit minsitrului Sebastian Vlădescu, iar introducerea taxei cu componentă ecologică ar duce la o creştere foarte mare a valorii. Am vrut să aflăm de la cei direct implicaţi în vânzarea de maşini second-hand cum ar putea afecta introducerea acestei noi taxe piaţa auto românească.
Taxa ecologică va duce la îmbătrânirea parcului auto
Liviu Dobrin, preşedinte consiliul de administraţie Autovit:" Influenţa acestei taxe pe piaţa auto second-hand se va face simţită printr creşterea preţurilor şi va avea ca efect încetinirea improspătării parcului auto românesc sau poate chiar o îmbătrînire a lui, asta pentru că, taxa adaugată preţului autoturismului, coroborată cu puterea de cumpărare scăzută, va rezulta că deţinatorul va fi lipsit de opţiune după vânzare, pentru că nu are forţa financiară necesară de a sări brusc de la un autoturism de două, trei mii de euro la unul de nouă, zece mii cât costă cele mai ieftine modelele de autoturisme noi". "Se vede ca actualul guvern a pus un pariu cu aceasta taxă, şi anume că ea va fi acceptată de Uniunea Europeană. Aş propune ca, în varianta neacceptării ei, toate eventualele penalităţi şi pierderi pe care Romania le-ar avea de suportat, să le achite cei care ţin neapărat să fie introdusă şi nu de la bugetul naţional, adică de la noi toţi care, culmea, vom plăti şi taxa ,fără a fi de părere că este necesară", a mai spus Liviu Dobrin.
Miodrag Stanoevici, country manager AAA Auto România spune că actuala taxă de primă înmatriculare este de trei ori mai mare faţă de accizele percepute pentru autoturismele importate înainte de 1 ianuarie 2007. "Înţelegem demersurile Guvernului pentru un parc auto modern, nepoluant şi sigur, însă nu trebuie să neglijăm perosanele care nu-şi permit o maşină nouă şi aleg să cumpere una second-hand, ceva mai ieftină", spune Stanoevici. Dacă Guvernul va decide ca şi maşinile vechi deja înscrise în circulaţie şă fie taxate la fel ca cele cumpărate din Germania, Olanda sau Franţa, atunci piaţa auto va fi bulversată. Asta pentru că nimeni nu va cumpăra cu 500 de euro un hîrb înmatriculat pentru care să achite o taxa de primă înmatriculare de aproape 3000 de euro.
Oana Zavoranu, clip de 15.000 euro
Vedeta va fi asistata din curiozitate de Pepe
La mai bine de un an de cand si-a anuntat intentia de a se lansa in muzica, Oana Zavoranu s-a hotarat, in sfarsit, sa-si concretizeze proiectele. Vedeta va filma, luni, videoclipul de debut la piesa "Pusa pe fapte". Costurile primului material video
muzical din cariera Oanei se ridica la suma de 15.000 de euro.
Dupa o lunga perioada de somaj, Oana Zavoranu se intoarce pe platourile de filmare. De aceasta data, ea nu va mai intruchipa un personaj de telenovela, ci isi va juca propriul rol in videoclipul cu care se va lansa in lumea muzicii. Filmarile vor avea loc la inceputul saptamanii viitoare intr-o locatie din Bucuresti. "Nu voi filma intr-un club asa cum e moda acum. Se va construi un decor special si, din cate am inteles, voi avea pe fundal culori foarte tari, care o sa ma puna in evidenta: portocaliu, rosu, albastru. Nu va fi ceva tipator, dar va fi mai special. Clipul se va filma pe pelicula si va fi unul de imagine, pentru ca am vazut ca, in strainatate, povestile nu se mai poarta", ne-a declarat Oana Zavoranu. Potrivit vedetei, costurile totale se vor ridica undeva spre suma de 15.000 de euro.
La filmari va participa si sotul cantaretei, dar in calitate de asistent, nu de protagonist. "Nu cred ca Pepe va dori sa apara in videoclip, dar cu siguranta ma va asista, pentru ca e curios", ne-a marturisit bruneta.
Pentru acest clip, Oana a apelat la ajutorul unei intregi echipe de stilisti, aceiasi cu care a colaborat si la pictorialul realizat pentru "FHM".
"Nu voi avea o schimbare radicala de look. Imi voi pastra culoarea parului, un negru cu castaniu inchis, dar voi avea mai multe tinute. Toate ale mele, nu imprumutate de la case de moda sau prietene, asa cum se obisnuieste pe la noi", a spus ea. Programat pentru anul trecut, debutul muzical al vedetei a fost amanat de mai multe ori pana in acest moment din motive obiective: procesul intentat mamei sale, casatoria cu Pepe si nehotararea privind varianta finala a scenariului pentru videoclip. Lansarea oficiala a albumului Oanei Zavoranu, sub egida Roton, e preconizata pentru luna martie.
La mai bine de un an de cand si-a anuntat intentia de a se lansa in muzica, Oana Zavoranu s-a hotarat, in sfarsit, sa-si concretizeze proiectele. Vedeta va filma, luni, videoclipul de debut la piesa "Pusa pe fapte". Costurile primului material video
muzical din cariera Oanei se ridica la suma de 15.000 de euro.
Dupa o lunga perioada de somaj, Oana Zavoranu se intoarce pe platourile de filmare. De aceasta data, ea nu va mai intruchipa un personaj de telenovela, ci isi va juca propriul rol in videoclipul cu care se va lansa in lumea muzicii. Filmarile vor avea loc la inceputul saptamanii viitoare intr-o locatie din Bucuresti. "Nu voi filma intr-un club asa cum e moda acum. Se va construi un decor special si, din cate am inteles, voi avea pe fundal culori foarte tari, care o sa ma puna in evidenta: portocaliu, rosu, albastru. Nu va fi ceva tipator, dar va fi mai special. Clipul se va filma pe pelicula si va fi unul de imagine, pentru ca am vazut ca, in strainatate, povestile nu se mai poarta", ne-a declarat Oana Zavoranu. Potrivit vedetei, costurile totale se vor ridica undeva spre suma de 15.000 de euro.
La filmari va participa si sotul cantaretei, dar in calitate de asistent, nu de protagonist. "Nu cred ca Pepe va dori sa apara in videoclip, dar cu siguranta ma va asista, pentru ca e curios", ne-a marturisit bruneta.
Pentru acest clip, Oana a apelat la ajutorul unei intregi echipe de stilisti, aceiasi cu care a colaborat si la pictorialul realizat pentru "FHM".
"Nu voi avea o schimbare radicala de look. Imi voi pastra culoarea parului, un negru cu castaniu inchis, dar voi avea mai multe tinute. Toate ale mele, nu imprumutate de la case de moda sau prietene, asa cum se obisnuieste pe la noi", a spus ea. Programat pentru anul trecut, debutul muzical al vedetei a fost amanat de mai multe ori pana in acest moment din motive obiective: procesul intentat mamei sale, casatoria cu Pepe si nehotararea privind varianta finala a scenariului pentru videoclip. Lansarea oficiala a albumului Oanei Zavoranu, sub egida Roton, e preconizata pentru luna martie.
Uite cine vorbeşte Posh nu acceptă manechine slabe
Victoria Beckham este necruţătoare cu manechinele exagerat de slabe – şi le-a exclus de la promovarea mărcii ei de modă. Da, aţi înţeles bine. Posh, care la rândul ei poartă măsura zero şi care poate face cei mai strâmţi blugi să pară că atârnă, nu doreşte ca femeile care i se aseamănă să promoveze gama ei de produse vestimentare. Fosta Spice Girl a angajat în schimb manechine cu forme voluptuoase, ca Daniella Sarahyba (foto), fosta vedetă a revistei Sports Illustrated, cunoscută în industrie pentru faptul că este puţin mai plinuţă decât manechinele obişnuite. Propriul website al lui Daniella o descrie pe braziliancă drept o „zeiţă voluptuoasă” care are „un trup perfect sculptat cu toate formele şi rotunjimile la locul potrivit”.
Posh, pe de altă parte, este poreclită cu cruzime Skeletal Spice tocmai pentru că este exagerat de slabă. Fosta cântăreţă a cerut nu de mult o pereche de blugi David Bitton cu aceeaşi măsură pe care Gap o foloseşte pentru copiii de şapte ani.
Unii cinici susţin că Victoria a ales femei mai plinuţe pentru că doreşte să arate mai bine stând lângă ele atunci când va lansa marca în LA. Prietenii spun însă că ea doreşte să angajeze femei mai nurlii decât ea doar pentru că acestea arată mai „natural”.
Victoria a declarat recent: „Cunosc câteva manechine şi ele chiar mănâncă, sunt pur şi simplu în mod natural
nişte fete slabe”. Vorbind despre noua ei linie vestimentară, fosta cântăreaţă a adăugat: „Sunt total obsedată de blugi. Am început să port blugi cu talie înaltă dar chiar te strâng în jurul taliei şi la sfârşitul zilei ajungeam să am imagini mentale ale epitafului meu «Victoria Beckham, răpusă de denim»”.
O sursă a declarat pentru The Suncă „Victoria doreşte să răspândească o imagine pozitivă – nu trebuie să fii exagerat de slabă pentru a arăta bine. Multe dintre manechinele care păşesc pe podium le fac pe tinerele fete să se simtă nesigure de propriile corpuri. Victoria nu doreşte să fie acuzată că le complexează pe tinere în privinţa imaginii lor şi că le presează să fie la fel de slabe ca ea”.
Posh, pe de altă parte, este poreclită cu cruzime Skeletal Spice tocmai pentru că este exagerat de slabă. Fosta cântăreţă a cerut nu de mult o pereche de blugi David Bitton cu aceeaşi măsură pe care Gap o foloseşte pentru copiii de şapte ani.
Unii cinici susţin că Victoria a ales femei mai plinuţe pentru că doreşte să arate mai bine stând lângă ele atunci când va lansa marca în LA. Prietenii spun însă că ea doreşte să angajeze femei mai nurlii decât ea doar pentru că acestea arată mai „natural”.
Victoria a declarat recent: „Cunosc câteva manechine şi ele chiar mănâncă, sunt pur şi simplu în mod natural
nişte fete slabe”. Vorbind despre noua ei linie vestimentară, fosta cântăreaţă a adăugat: „Sunt total obsedată de blugi. Am început să port blugi cu talie înaltă dar chiar te strâng în jurul taliei şi la sfârşitul zilei ajungeam să am imagini mentale ale epitafului meu «Victoria Beckham, răpusă de denim»”.
O sursă a declarat pentru The Suncă „Victoria doreşte să răspândească o imagine pozitivă – nu trebuie să fii exagerat de slabă pentru a arăta bine. Multe dintre manechinele care păşesc pe podium le fac pe tinerele fete să se simtă nesigure de propriile corpuri. Victoria nu doreşte să fie acuzată că le complexează pe tinere în privinţa imaginii lor şi că le presează să fie la fel de slabe ca ea”.
Bodo, prima zi de burlac
Ioana Basescu e libera, Bodo si-a trait, ieri, pentru a treia oara, prima zi de burlac dupa inca o casatorie esuata. A fost o despartire decenta, iar acum fiecare isi vede de propriul drum. Dupa ce au semnat documentul in fata judecatorului prin care au solicitat incetarea casniciei de comun acord, Ioana Basescu si Bogdan Marin s-au separat si in fapt. Ioana a ramas in vila din Corbeanca, iar Bodo a preferat vila din Capitala.
Au incercat pe cat au putut sa evite declansarea unui scandal pe tema divortului si au reusit. Au venit la judecata impreuna, au divortat in doar 14 minute, iar apoi s-au despartit. De tot. Daca pana acum au stat amandoi in casa din Corbeanca, desi Ioana a intentat procesul de divort inca din luna octombrie, zilele trecute, Bodo si-a strans o mare parte din lucruri si le-a transferat la vila de langa Piata Domenii.
A inceput reamenajarea casei din Piata Domenii
Chiar daca imobilul a fost renovat in intregime, lucrarile finalizandu-se cu aproape o luna in urma, Bodo a tinut sa-si puna amprenta pe noua sa locuinta si a inceput retusarile. Ieri dimineata, in jurul orei 8.00, solistul trupei Proconsul a deschis usa primilor doi muncitori. Timp de doua ore a dat indicatii si i-a asistat pe muncitorii care isi faceau treaba prin incaperea ce gazduieste bucataria. Dupa doua ore de munca, Bodo a fost nevoit sa mearga la cumparaturi. A luat cu asalt magazinele din preajma casei de unde a cumparat diverse obiecte sanitare necesare pentru buna functionare a utilitatilor.
Ioana s-a inchis in vila de la Corbeanca
Daca Bodo a fost destul de activ, Ioana Basescu a incercat sa amortizeze despartirea de fostul sot inchizandu-se in propria casa. Nu a raspuns apelurilor telefonice si a intrat, probabil, in razboi cu propria memorie. Conform specialistilor, in astfel de situatii, femeia isi evalueaza pierderile si face tot posibilul sa iasa cat mai repede din prizonieratul trecutului.
Au incercat pe cat au putut sa evite declansarea unui scandal pe tema divortului si au reusit. Au venit la judecata impreuna, au divortat in doar 14 minute, iar apoi s-au despartit. De tot. Daca pana acum au stat amandoi in casa din Corbeanca, desi Ioana a intentat procesul de divort inca din luna octombrie, zilele trecute, Bodo si-a strans o mare parte din lucruri si le-a transferat la vila de langa Piata Domenii.
A inceput reamenajarea casei din Piata Domenii
Chiar daca imobilul a fost renovat in intregime, lucrarile finalizandu-se cu aproape o luna in urma, Bodo a tinut sa-si puna amprenta pe noua sa locuinta si a inceput retusarile. Ieri dimineata, in jurul orei 8.00, solistul trupei Proconsul a deschis usa primilor doi muncitori. Timp de doua ore a dat indicatii si i-a asistat pe muncitorii care isi faceau treaba prin incaperea ce gazduieste bucataria. Dupa doua ore de munca, Bodo a fost nevoit sa mearga la cumparaturi. A luat cu asalt magazinele din preajma casei de unde a cumparat diverse obiecte sanitare necesare pentru buna functionare a utilitatilor.
Ioana s-a inchis in vila de la Corbeanca
Daca Bodo a fost destul de activ, Ioana Basescu a incercat sa amortizeze despartirea de fostul sot inchizandu-se in propria casa. Nu a raspuns apelurilor telefonice si a intrat, probabil, in razboi cu propria memorie. Conform specialistilor, in astfel de situatii, femeia isi evalueaza pierderile si face tot posibilul sa iasa cat mai repede din prizonieratul trecutului.
Silvio Berlusconi i-a cerut public scuze soţiei
ostul premier italian Silvio Berlusconi, în vârstă de 70 de ani, i-a cerut iertare în mod public soţiei sale.
Scuzele lui Berlusconi au venit după ce fostul premier a făcut în glumă o cerere în căsătorie. "Dragă Veronica, iată scuzele mele", îşi începe scrisoare cel mai bogat om din Italia.
Veronica Lario, cu 20 de ani mai tânără decât miliardarul, este fostă actriţă şi a doua soţie a fostului premier italian. "Trăiesc, după cum ştii, nişte zile nebune. Munca, politica, problemele, deplasările, o viaţă sub o permanentă presiune", notează şeful opoziţiei italiene.
Magnatul media îşi reafirmă dragostea faţă de soţia sa, deşi recunoaşte că mariajul trasversează o perioadă mai tulbure, plină de îndoieli.
Aşa-zisa cerere în căsătorie consta într-o declaraţie făcută de Silvio Berlusconi domnişoarei deputat Mara Carfagna: "Cu dumneata aş merge oriunde, chiar şi pe o insulă pustie", după care a adăugat: "Dacă nu aş fi căsătorit, aş lua-o imediat de soţie".
Veronica Lario a primit aceste declaraţii drept o ofensă personală şi a pretins scuze publice, iar Silvio Berlusconi s-a conformat şi a trimis agenţiei Ansa scrisoarea.
Scuzele lui Berlusconi au venit după ce fostul premier a făcut în glumă o cerere în căsătorie. "Dragă Veronica, iată scuzele mele", îşi începe scrisoare cel mai bogat om din Italia.
Veronica Lario, cu 20 de ani mai tânără decât miliardarul, este fostă actriţă şi a doua soţie a fostului premier italian. "Trăiesc, după cum ştii, nişte zile nebune. Munca, politica, problemele, deplasările, o viaţă sub o permanentă presiune", notează şeful opoziţiei italiene.
Magnatul media îşi reafirmă dragostea faţă de soţia sa, deşi recunoaşte că mariajul trasversează o perioadă mai tulbure, plină de îndoieli.
Aşa-zisa cerere în căsătorie consta într-o declaraţie făcută de Silvio Berlusconi domnişoarei deputat Mara Carfagna: "Cu dumneata aş merge oriunde, chiar şi pe o insulă pustie", după care a adăugat: "Dacă nu aş fi căsătorit, aş lua-o imediat de soţie".
Veronica Lario a primit aceste declaraţii drept o ofensă personală şi a pretins scuze publice, iar Silvio Berlusconi s-a conformat şi a trimis agenţiei Ansa scrisoarea.
Verdict: Marius Moga nu a plagiat!
eri s-a decis ca melodiile „Dracula, My Love“ (compusa de Marius Moga si interpretata de Andra si Smiley) si „Lovestruck“ (interpretata de trupa Indiggo), acuzate de plagiat, raman in concursul Eurovision 2007. Marius Moga a declarat, pentru ziarul nostru, ca „Dracula, My Love“ este inspirata de o piesa pe care o interpreta Amza Pellea pe un disc care a aparut, inainte de Revolutie, la Electrecord.
Piesa respectiva se intituleaza „Pe vale, muica, pe vale“. Stiind mai bine ca oricine faptul ca E-Type, formatia dupa care s-a presupus ca Moga a copiat
„Dracula, My Love“, nu are nici un amestec in tot acest scandal si ca muzica populara romaneasca a fost cea care l-a inspirat, Moga s-a dus pana in capitala Marii Britanii pentru a-si demonstra nevinovatia. Aici, expertul Peter Oxendale de la Academia Regala de Muzica i-a eliberat un „certificat“ de opt pagini care atesta originalitatea melodiei.
Se pare ca nu numai românul s-a nascut poet. Poet, un fel de a spune, pentru ca apar acuzatii de plagiat ca si ciupercile dupa ploaie, in ceea ce priveste creatiile cu care compozitorii nostri se lauda pe la un festival sau altul. Dupa ce Gulia Nahmany a fost descalificata când s-a demonstrat ca piesa cu care s-a prezentat la preselectia de la Eurovision era, de fapt, o copie a unui hit aparut cu mult timp inainte, acuzatii de plagiat i-au lovit si pe români. Imbucurator este faptul ca, potrivit unui comunicat furnizat ieri de reprezentantii TVR, piesele „Dracula, My Love“ (interpretata de Andra si Smiley) si „Lovestruck“ (interpretata de trupa Indiggo - foto dreapta sus) ramân in concurs. Marius Moga a declarat, pentru ziarul nostru, ca „Dracula, My Love“ este inspirata de o piesa pe care o interpreta Amza Pellea pe un disc care a aparut, inainte de Revolutie, la Electrecord. Piesa respectiva se intituleaza „Pe vale, muica, pe vale“. Stiind faptul ca E-Type nu are nici un amestec in toata afacerea si ca muzica populara româneasca a fost cea care l-a inspirat, Moga s-a dus pâna la Londra pentru a-si demonstra nevinovatia.
Marius Moga s-a deplasat in capitala Marii Britanii pentru a-si apara imaginea sifonata de tot scandalul iscat in jurul presupusului plagiat al piesei „Dracula, My Love“, compusa de el si care ar urma sa fie interpretata de Andra (foto dreapta jos) si Smiley de la Simplu la editia concursului Eurovision de anul acesta, care are loc in Finlanda. Toate vocile celor care il invinuiesc de furt fac referire la melodia trupei suedeze E-Type, „When Religion Comes to Town“. De cum i-au ajuns la urechi acuzatiile, Moga nu a mai stat pe gânduri si i s-a adresat direct expertului Peter Oxendale de la Academia Regala de Muzica din Londra, care a mai analizat si alte cazuri celebre de plagiat pentru multe vedete internationale, printre care se numara Madonna, Robbie Williams sau Bruce Springsteen. Raportul, de care Moga se poate prevala oriunde si care ii da din start câstig de cauza, contine opt pagini si atesta originalitatea piesei, motiv pentru care nu poate fi acuzat de furt intelectual. „Micul Mozart“, cum este supranumit compozitorul, crede ca piesa este foarte buna si, având sanse mari sa câstige, s-a pus la cale tot acest complot.
Desi multi compozitori, interpreti si specialisti de la noi sunt foarte convinsi ca melodia lui Moga este copiata, pozitia organizatorilor este cu totul alta. Ei au decis ca cele doua piese luate in colimator, „Dracula, My Love“ (compozitor Marius Moga, Andrei Maria, Eduard Andreianu) si „Lovestruck“ (compozitor Thomas G:sson) ramân în semifinala care va avea loc sâmbata 3 februarie, dupa ce au fost analizate de trei specialisti.
Compozitorii Dan Dediu, Mihai Alexandru si Adrian Ordean, care au analizat melodiile au decis ca, desi exista asemanari între piesele din selectia nationala si cele considerate originale, nu se poate afirma ca melodiile acuzate sunt niste plagiate.
„Am apelat la analiza unor personalitati pe care le-am considerat obiective, neimplicate în Eurovision, anul acesta, astfel încât sa nu existe nici un fel de suspiciune în legatura cu opiniile lor. Concluzia unanima a fost ca cele doua piese nu pot fi acuzate de plagiat. Una dintre analize, cea acordata de domnul Dan Dediu (compozitor, doctor în muzicologie, cadru universitar la Academia de Muzica din Bucuresti, catedra compozitie, membru al UCMR), a mers în amanunt, comparând inclusiv partiturile. Daca vor exista doritori, la cerere, vom putea prezenta aceste analize. O alta marturie, însotita si de o analiza la computer, va fi difuzata în dezbaterea de dupa finala, pentru a spulbera orice semn de întrebare“, a declarat Dan Manoliu, coordonatorul selectiei nationale pentru Eurovision. El a adaugat totodata ca initiativa Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România de a se reuni, azi, si a analiza aceste cazuri, independent de demersurile televiziunii publice, sunt bine venite.
Acuzatii de plagiat, de-a lungul timpului, in alte tari
La Kiev, trei tari au fost scoase din concurs
Editia din 2005 a Eurovisionului a avut loc la Kiev. Organizatorii de atunci s-au confruntat cu acuzatii similare de plagiat, pentru trei dintre piesele care urmau sa intre in concurs si care reprezentau Serbia si Muntenegru, Letonia si Macedonia. Un juriu format in perioada aceea s-a ocupat de investigarea pieselor si a decis eliminarea celor 3 tari, când s-a ajuns la concluzia ca acuzatiile de plagiat sunt adevarate. O echipa de experti in muzica a permis Ucrainei sa ramâna in concurs, cu conditia sa schimbe versurile piesei cu care s-a prezentat la Kiev. Acestea faceau mult prea multe trimiteri la politica si nu respectau regulile concursului care nu permitea asa ceva. In 2005, organizatorii concursului au schimbat si regulile de votare din anul precedent. Astfel, daca in 2004, cele 39 de tari participante votau in ordine alfabetica, in 2005 primele care-si dadeau voturile erau chiar tarile care nu au reusit sa ajunga in finala. Dupa aceasta, cele 24 de tari calificate votau in ordinea aparitiei in concurs.
Irlandezii au fost si ei suspectati ca au copiat o melodie
In anul 2003, concursul muzical Eurovision s-a desfasurat la Riga, capitala Letoniei, si a fost câstigat de reprezentanta Turciei, Sertab Erener, cu melodia „Everyway That I Can“. Nici aceasta editie nu a fost scutita de controverse iscate in jurul cântecelor participante. Dupa concurs, Sertab Erener a fost acuzata de toata lumea ca a copiat o melodie a lui Tarkan, intitulata „I Can“.
România a fost atunci reprezentata de Nicola, care s-a clasat pe locul 10 cu 73 de puncte. Organizatorii evenimentului au mai pretins ca melodia propusa de Irlanda, „We’ve Got the World“, interpretata de Mickey Joe Harte, seamana suspect de mult cu „Fly on the Wings of Love“, a danezilor de la The Olsen Brothers. Comentând acuzele care i s-au adus, Harte a insistat spunând ca nu vede nici o asemanare cu acea piesa, iar Keith Molloy, care a scris-o, a negat vehement ca ar fi fost plagiata. „Singura asemanare dintre ele este ca ambele dureaza câte trei minute si ca sunt compuse in aceeasi nota“, a spus Molloy. In timpul concursului, Harte a marturisit ca tatal sau sufera de o boala respiratorie care ii pune viata
in pericol si ca dorinta lui cea mai mare este sa mai traiasca macar cât sa isi vada fiul reprezentându-si tara la Eurovision. Piesa a participat, cu toate acestea, la concurs, clasându-se pe locul al 11-lea.
Reprezentanta Finlandei de anul acesta a scapat de acuzatia de plagiat
Cert este ca nu numai pe la noi se mai inspira compozitorii din succesul altora. Este cazul Finlandei si al piesei care concureaza pentru Eurovision 2007, „Tietaja“, a reprezentantei lor, Katra. Calificata in finala, piesa a primit acuzatii de plagiat. Se crede ca ar fi o copie fidela a hitului „Jullian (I’d give my heart)“ a trupei Within Temptation, aparuta in 2004. Zvonurile acestea circulau cu mult timp inainte de cea de-a doua semifinala de sâmbata. Dar, peste week-end, opinia publica a luat foc. Pe diverse site-uri circula videoclipul Katrei in paralel cu cel al piesei originale. Oamenii au putut face o comparatie si au iesit tot felul de pareri, comentarii care de care mai rautacioase, care au fortat compania finlandeza de difuzare a programelor radio si TV, YLE, sa investigheze cazul.
In cursul zilei de ieri, YLE, cu ajutorul câtorva specialisti din domeniul muzical si compozitori de renume din Finlanda, s-a reunit intr-o comisie care va cerceta piesa cu pricina si acuzatiile de plagiat care i se aduc.
Compozitorul piesei „Tietaja“, Risto Asikainen, spune ca este dispus sa schimbe melodia daca este nevoie „Putem sa schimbam câteva note, daca se cere asta, pentru ca piesa noastra sa nu semene cu cea interpretata de Jullian. Prima data am auzit despre aceasta cântareata ieri, si am comparat câteva note de la ambele piese. Am ajuns la concluzia ca cele doua melodii nu se aseamana deloc. Ambele sunt inspirate din muzica clasica. Dar asta nu inseamna ca sunt copiate una dupa cealalta. La urma urmei, dupa Bach nu a mai aparut nimic nou in domeniul muzicii clasice, deci era normal sa avem un punct de plecare din muzica marelui compozitor“, este de parere cel acuzat de plagiat. Risto Asikainen spune ca a studiat foarte mult muzica celor de la Nightwish, pentru a evita orice comparatie cu piesele sale, dar nu s-a gândit nici o clipa ca ar putea fi implicat intr-o poveste asa de neplacuta alaturi de formatia Within Tempations.
„Cele doua piese seamana destul de bine pe alocuri“, spune reprezentantul YLE, Timo Soumi. Daca se constata, in urma verificarilor ca piesa „Tietaja“ este un caz de plagiat, aceasta va fi inlocuita cu o alta, „Vaaratar“. Este curios acest lucru. Finlandezii nu procedeaza ca majoritatea tarilor ai caror concurenti sunt acuzati ca s-ar fi inspirat din alta parte, si care sunt eliminati din concursul Eurovisionului. O data constatata greseala, cei insarcinati sa verifice corectitudinea concursului nu elimina concurentul, ci doar il obliga sa-si schimbe piesa. „Nu cred ca este foarte pertinent ca Asikainen sa schimbe notele piesei, daca se va demonstra ca este plagiata. Acest lucru ar produce confuzii in rândul celor care voteaza. Cel mai bine ar fi sa inlocuiasca piesa. De altfel, regulile spun ca linia melodica nu poate fi schimbata, doar versurile, si nu vad cu ce ar ajuta asta“, spune reprezentantul comisiei de verificare.
Membrii juriului au pareri impartite. Unii sunt de parere ca piesa ar semana foarte bine cu cea a formatiei Within Temptation, in timp ce altii cred ca se aseamana in unele momente, insa nu se poate spune ca este o copie fidela sau ca ar exista macar suspiciuni legate de plagiat.
Katra nu este ingrijorata. „Mi-am facut debutul in televiziune, pe aceasta mare scena, cu un gât inflamat si cu febra foarte mare. Asa ca nu ma deranjeaza ca oamenii sa ma compare cu Tarja Turunen (ex-solista de la Nightwish). In Finlanda, oamenii fac tot timpul comparatii, iar pentru mine este o onoare sa fiu asemanata cu Tarja“, spune interpreta piesei acuzata de plagiat.
Este a doua oara pentru presa de scandal finlandeza, când apare pe prima pagina un scandal legat de Eurovision. La inceputul lunii ianuarie, Jann Wilde si Rose Avenu au fost descalificati dupa ce comisia de la YLE a descoperit ca piesele cu care acestia concurau pentru Eurovision puteau fi ascultate pe internet cu mult timp inainte.
La sfârsitul zilei de ieri, juriul a luat o decizie si a anuntat ca piesa Katrei nu este un plagiat. Piesa este favorita in rândul celor care voteaza, fiind preferata melodiei „Vaaratar“, si votata de 75% dintre telespectatori. Membri juriului isi motiveaza decizia si spun ca nu exista o similaritate atât de mare, incât sa fie considerata o copie. Asadar, Katra, cu piesa ei „Tietaja“, va concura cu drepturi depline la editia din luna mai a Eurovisionului din acest an.
Piesa respectiva se intituleaza „Pe vale, muica, pe vale“. Stiind mai bine ca oricine faptul ca E-Type, formatia dupa care s-a presupus ca Moga a copiat
„Dracula, My Love“, nu are nici un amestec in tot acest scandal si ca muzica populara romaneasca a fost cea care l-a inspirat, Moga s-a dus pana in capitala Marii Britanii pentru a-si demonstra nevinovatia. Aici, expertul Peter Oxendale de la Academia Regala de Muzica i-a eliberat un „certificat“ de opt pagini care atesta originalitatea melodiei.
Se pare ca nu numai românul s-a nascut poet. Poet, un fel de a spune, pentru ca apar acuzatii de plagiat ca si ciupercile dupa ploaie, in ceea ce priveste creatiile cu care compozitorii nostri se lauda pe la un festival sau altul. Dupa ce Gulia Nahmany a fost descalificata când s-a demonstrat ca piesa cu care s-a prezentat la preselectia de la Eurovision era, de fapt, o copie a unui hit aparut cu mult timp inainte, acuzatii de plagiat i-au lovit si pe români. Imbucurator este faptul ca, potrivit unui comunicat furnizat ieri de reprezentantii TVR, piesele „Dracula, My Love“ (interpretata de Andra si Smiley) si „Lovestruck“ (interpretata de trupa Indiggo - foto dreapta sus) ramân in concurs. Marius Moga a declarat, pentru ziarul nostru, ca „Dracula, My Love“ este inspirata de o piesa pe care o interpreta Amza Pellea pe un disc care a aparut, inainte de Revolutie, la Electrecord. Piesa respectiva se intituleaza „Pe vale, muica, pe vale“. Stiind faptul ca E-Type nu are nici un amestec in toata afacerea si ca muzica populara româneasca a fost cea care l-a inspirat, Moga s-a dus pâna la Londra pentru a-si demonstra nevinovatia.
Marius Moga s-a deplasat in capitala Marii Britanii pentru a-si apara imaginea sifonata de tot scandalul iscat in jurul presupusului plagiat al piesei „Dracula, My Love“, compusa de el si care ar urma sa fie interpretata de Andra (foto dreapta jos) si Smiley de la Simplu la editia concursului Eurovision de anul acesta, care are loc in Finlanda. Toate vocile celor care il invinuiesc de furt fac referire la melodia trupei suedeze E-Type, „When Religion Comes to Town“. De cum i-au ajuns la urechi acuzatiile, Moga nu a mai stat pe gânduri si i s-a adresat direct expertului Peter Oxendale de la Academia Regala de Muzica din Londra, care a mai analizat si alte cazuri celebre de plagiat pentru multe vedete internationale, printre care se numara Madonna, Robbie Williams sau Bruce Springsteen. Raportul, de care Moga se poate prevala oriunde si care ii da din start câstig de cauza, contine opt pagini si atesta originalitatea piesei, motiv pentru care nu poate fi acuzat de furt intelectual. „Micul Mozart“, cum este supranumit compozitorul, crede ca piesa este foarte buna si, având sanse mari sa câstige, s-a pus la cale tot acest complot.
Desi multi compozitori, interpreti si specialisti de la noi sunt foarte convinsi ca melodia lui Moga este copiata, pozitia organizatorilor este cu totul alta. Ei au decis ca cele doua piese luate in colimator, „Dracula, My Love“ (compozitor Marius Moga, Andrei Maria, Eduard Andreianu) si „Lovestruck“ (compozitor Thomas G:sson) ramân în semifinala care va avea loc sâmbata 3 februarie, dupa ce au fost analizate de trei specialisti.
Compozitorii Dan Dediu, Mihai Alexandru si Adrian Ordean, care au analizat melodiile au decis ca, desi exista asemanari între piesele din selectia nationala si cele considerate originale, nu se poate afirma ca melodiile acuzate sunt niste plagiate.
„Am apelat la analiza unor personalitati pe care le-am considerat obiective, neimplicate în Eurovision, anul acesta, astfel încât sa nu existe nici un fel de suspiciune în legatura cu opiniile lor. Concluzia unanima a fost ca cele doua piese nu pot fi acuzate de plagiat. Una dintre analize, cea acordata de domnul Dan Dediu (compozitor, doctor în muzicologie, cadru universitar la Academia de Muzica din Bucuresti, catedra compozitie, membru al UCMR), a mers în amanunt, comparând inclusiv partiturile. Daca vor exista doritori, la cerere, vom putea prezenta aceste analize. O alta marturie, însotita si de o analiza la computer, va fi difuzata în dezbaterea de dupa finala, pentru a spulbera orice semn de întrebare“, a declarat Dan Manoliu, coordonatorul selectiei nationale pentru Eurovision. El a adaugat totodata ca initiativa Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România de a se reuni, azi, si a analiza aceste cazuri, independent de demersurile televiziunii publice, sunt bine venite.
Acuzatii de plagiat, de-a lungul timpului, in alte tari
La Kiev, trei tari au fost scoase din concurs
Editia din 2005 a Eurovisionului a avut loc la Kiev. Organizatorii de atunci s-au confruntat cu acuzatii similare de plagiat, pentru trei dintre piesele care urmau sa intre in concurs si care reprezentau Serbia si Muntenegru, Letonia si Macedonia. Un juriu format in perioada aceea s-a ocupat de investigarea pieselor si a decis eliminarea celor 3 tari, când s-a ajuns la concluzia ca acuzatiile de plagiat sunt adevarate. O echipa de experti in muzica a permis Ucrainei sa ramâna in concurs, cu conditia sa schimbe versurile piesei cu care s-a prezentat la Kiev. Acestea faceau mult prea multe trimiteri la politica si nu respectau regulile concursului care nu permitea asa ceva. In 2005, organizatorii concursului au schimbat si regulile de votare din anul precedent. Astfel, daca in 2004, cele 39 de tari participante votau in ordine alfabetica, in 2005 primele care-si dadeau voturile erau chiar tarile care nu au reusit sa ajunga in finala. Dupa aceasta, cele 24 de tari calificate votau in ordinea aparitiei in concurs.
Irlandezii au fost si ei suspectati ca au copiat o melodie
In anul 2003, concursul muzical Eurovision s-a desfasurat la Riga, capitala Letoniei, si a fost câstigat de reprezentanta Turciei, Sertab Erener, cu melodia „Everyway That I Can“. Nici aceasta editie nu a fost scutita de controverse iscate in jurul cântecelor participante. Dupa concurs, Sertab Erener a fost acuzata de toata lumea ca a copiat o melodie a lui Tarkan, intitulata „I Can“.
România a fost atunci reprezentata de Nicola, care s-a clasat pe locul 10 cu 73 de puncte. Organizatorii evenimentului au mai pretins ca melodia propusa de Irlanda, „We’ve Got the World“, interpretata de Mickey Joe Harte, seamana suspect de mult cu „Fly on the Wings of Love“, a danezilor de la The Olsen Brothers. Comentând acuzele care i s-au adus, Harte a insistat spunând ca nu vede nici o asemanare cu acea piesa, iar Keith Molloy, care a scris-o, a negat vehement ca ar fi fost plagiata. „Singura asemanare dintre ele este ca ambele dureaza câte trei minute si ca sunt compuse in aceeasi nota“, a spus Molloy. In timpul concursului, Harte a marturisit ca tatal sau sufera de o boala respiratorie care ii pune viata
in pericol si ca dorinta lui cea mai mare este sa mai traiasca macar cât sa isi vada fiul reprezentându-si tara la Eurovision. Piesa a participat, cu toate acestea, la concurs, clasându-se pe locul al 11-lea.
Reprezentanta Finlandei de anul acesta a scapat de acuzatia de plagiat
Cert este ca nu numai pe la noi se mai inspira compozitorii din succesul altora. Este cazul Finlandei si al piesei care concureaza pentru Eurovision 2007, „Tietaja“, a reprezentantei lor, Katra. Calificata in finala, piesa a primit acuzatii de plagiat. Se crede ca ar fi o copie fidela a hitului „Jullian (I’d give my heart)“ a trupei Within Temptation, aparuta in 2004. Zvonurile acestea circulau cu mult timp inainte de cea de-a doua semifinala de sâmbata. Dar, peste week-end, opinia publica a luat foc. Pe diverse site-uri circula videoclipul Katrei in paralel cu cel al piesei originale. Oamenii au putut face o comparatie si au iesit tot felul de pareri, comentarii care de care mai rautacioase, care au fortat compania finlandeza de difuzare a programelor radio si TV, YLE, sa investigheze cazul.
In cursul zilei de ieri, YLE, cu ajutorul câtorva specialisti din domeniul muzical si compozitori de renume din Finlanda, s-a reunit intr-o comisie care va cerceta piesa cu pricina si acuzatiile de plagiat care i se aduc.
Compozitorul piesei „Tietaja“, Risto Asikainen, spune ca este dispus sa schimbe melodia daca este nevoie „Putem sa schimbam câteva note, daca se cere asta, pentru ca piesa noastra sa nu semene cu cea interpretata de Jullian. Prima data am auzit despre aceasta cântareata ieri, si am comparat câteva note de la ambele piese. Am ajuns la concluzia ca cele doua melodii nu se aseamana deloc. Ambele sunt inspirate din muzica clasica. Dar asta nu inseamna ca sunt copiate una dupa cealalta. La urma urmei, dupa Bach nu a mai aparut nimic nou in domeniul muzicii clasice, deci era normal sa avem un punct de plecare din muzica marelui compozitor“, este de parere cel acuzat de plagiat. Risto Asikainen spune ca a studiat foarte mult muzica celor de la Nightwish, pentru a evita orice comparatie cu piesele sale, dar nu s-a gândit nici o clipa ca ar putea fi implicat intr-o poveste asa de neplacuta alaturi de formatia Within Tempations.
„Cele doua piese seamana destul de bine pe alocuri“, spune reprezentantul YLE, Timo Soumi. Daca se constata, in urma verificarilor ca piesa „Tietaja“ este un caz de plagiat, aceasta va fi inlocuita cu o alta, „Vaaratar“. Este curios acest lucru. Finlandezii nu procedeaza ca majoritatea tarilor ai caror concurenti sunt acuzati ca s-ar fi inspirat din alta parte, si care sunt eliminati din concursul Eurovisionului. O data constatata greseala, cei insarcinati sa verifice corectitudinea concursului nu elimina concurentul, ci doar il obliga sa-si schimbe piesa. „Nu cred ca este foarte pertinent ca Asikainen sa schimbe notele piesei, daca se va demonstra ca este plagiata. Acest lucru ar produce confuzii in rândul celor care voteaza. Cel mai bine ar fi sa inlocuiasca piesa. De altfel, regulile spun ca linia melodica nu poate fi schimbata, doar versurile, si nu vad cu ce ar ajuta asta“, spune reprezentantul comisiei de verificare.
Membrii juriului au pareri impartite. Unii sunt de parere ca piesa ar semana foarte bine cu cea a formatiei Within Temptation, in timp ce altii cred ca se aseamana in unele momente, insa nu se poate spune ca este o copie fidela sau ca ar exista macar suspiciuni legate de plagiat.
Katra nu este ingrijorata. „Mi-am facut debutul in televiziune, pe aceasta mare scena, cu un gât inflamat si cu febra foarte mare. Asa ca nu ma deranjeaza ca oamenii sa ma compare cu Tarja Turunen (ex-solista de la Nightwish). In Finlanda, oamenii fac tot timpul comparatii, iar pentru mine este o onoare sa fiu asemanata cu Tarja“, spune interpreta piesei acuzata de plagiat.
Este a doua oara pentru presa de scandal finlandeza, când apare pe prima pagina un scandal legat de Eurovision. La inceputul lunii ianuarie, Jann Wilde si Rose Avenu au fost descalificati dupa ce comisia de la YLE a descoperit ca piesele cu care acestia concurau pentru Eurovision puteau fi ascultate pe internet cu mult timp inainte.
La sfârsitul zilei de ieri, juriul a luat o decizie si a anuntat ca piesa Katrei nu este un plagiat. Piesa este favorita in rândul celor care voteaza, fiind preferata melodiei „Vaaratar“, si votata de 75% dintre telespectatori. Membri juriului isi motiveaza decizia si spun ca nu exista o similaritate atât de mare, incât sa fie considerata o copie. Asadar, Katra, cu piesa ei „Tietaja“, va concura cu drepturi depline la editia din luna mai a Eurovisionului din acest an.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
